Pe platforma Şcoala Modernă continuă să apară soluţii noi şi inventive. Diversitatea soluţiilor demonstrează necesitatea implementării unor schimbări în curricula naţională pentru învățământul general.
Participanţii proiectului au propus soluţii de monetizare prin modernizare, proiecte de grup, discuţii cu profesionişti, prezentări interactive. #diez a selectat cele mai inventive soluţii propuse proiectului Şcoala Modernă.
#1. Shadow days/O zi în „umbră” a unui angajat
Conceptul soluţiei se rezumă la faptul că un număr de elevi vor fi selectaţi prin concurs, după care vor petrece o zi în compania unui angajat.
Cum va lucra tot procesul:
1) Ministerul sau responsabilii de proiect găsesc 20 – 30 de persoane de succes, angajate, doritoare de a avea un elev pentru o zi în calitate de „umbră”;
2) Lansarea concursului. Elevii trimit scrisori de motivare adresate angajaţilor (către cei 20 – 30 de angajaţi);
3) Fiecare angajat alege un elev care îi va fi „umbra”;
4) Ziua propriu-zisă.
Impactul: Elevii înţeleg mai bine profesia pe care doresc sa o aibă în viitor. Totodată, companiile văd potenţialul elevilor (din scrisorile de motivare, din ziua „umbrelor”). Crearea linkului dintre angajator şi viitor angajat. În Estonia, această iniţiativă este practicată de mai bine de 10 ani, iar anual participă personalităţi din diferite domenii (politică, cultură, media, arte, etc.).
#2. Cunoștințe structurate – temelia competențelor formate
Pentru a forma competențe într-un domeniu este necesar ca elevului (persoanei) să i se dea cunoștințe generale în acest domeniu. (Adică pentru a obține competențe de dirijare a automobilului, inițial ar fi necesar să am niște cunoștințe generale în acest domeniu). Pentru formarea competențelor în matematică, științe și tehnologie, ar fi necesar ca la etapa inițială elevii să obțină (dobândească) niște cunoștințe de bază, pe care mai apoi să le utilizeze la rezolvarea diferitelor probleme sau situații de problemă. Nu este necesar ca elevii să învețe pe de rost fiecare temă, este de ajuns ca elevii să aibă la îndemână noțiunile, definițiile, formulele generale, pentru a le folosi în caz de necesitate. Exemplu: inițial le vom da elevilor formulele necesare pentru determinarea ariei sau volumului figurilor geometrice, ca mai apoi să creăm situații pe care le vor soluționa cu ajutorul acestor formule. În aceasta vor fi implicați profesorii și elevii.
Ar fi necesar, pentru fiecare modul, de alcătuit niște scheme de reper, în care vor fi enumerate toate noțiunile, definițiile, formulele studiate în acest modul. La primele lecții vor fi explicate toate noțiunile acestui modul, ca mai apoi, la lecțiile următoare, să se axeze doar pe rezolvarea problemelor și situațiilor de problemă. Personal, consider că în așa fel, la elevi se vor forma competențe de utilizare a cunoștințelor acumulate în diferite situații vitale.
#3. Partea practică a orientării profesionale
Problema e că elevii sunt supuși unui flux informațional enorm, totuși, ei nu reușesc să asimileze informația care le-ar mări șansele de a beneficia de un viitor potrivit aspirațiilor lor. Din simplul motiv că sistemul educațional autohton prevede doar desfășurarea teoretică a orelor de orientare profesională, în fiecare zi dăm de tineri care nu pot atinge echilibrul în viață profesională dintre ce le place, ce e plătit și ce e solicitat. Una din soluţii ar fi introducerea părții practice a orientării profesionale prin implicarea unei versiuni extinse a conceptului de Job Shadow. Grupul țintă vor fi elevii clasei a XI-a.
#4. Instruirea profesorilor în utilizarea programelor de prezentare netradiționale (Prezi.com, Google Docs, etc.)
Pe lângă programele binecunoscute precum PowerPoint, Word și Excell, care deseori devin plictisitoare prin gradul mare de informații, cu un design neatractiv, propun instruirea profesorilor pentru a putea utiliza site-ul Prezi.com, pentru a le oferi o platformă mai dinamică de prezentare a orelor. Astfel, lecțiile vor fi interactive, informația va fi prezentată selectiv și creativ. Oricare persoană ce este inițiată în utilizarea acestui program, poate să instruiască profesorii, chiar şi elevii.
Pasul 1: Asigurarea cu conexiune internet a dispozitivelor electronice.
Pasul 2: Instruirea timp de o săptămână a profesorilor (în special a celor tineri) privind modul de utilizare a programului online).
Pasul 3: Motivarea și testarea capacităților exersate în urma instruirii.
Pasul 4: Implementarea cunoștințelor în prezentarea materialului către elevi.
#5. Cursuri la distanţă
În conformitate cu principiul învăţării pe tot parcursul vieţii, crearea unui spaţiu virtual, de exemplu pe platforma Moodle, şi plasarea unor cursuri de scurtă durată (2 – 5 săptămâni), cu o tematică îngustă şi actuală, susţinute de cadre didactice notorii din ţară sau de peste Prut. Subiectele să fie elaborate în conformitate cu cerinţele profesorilor, de exemplu: ”Aplicarea referenţialului de evaluare la limba şi literatura română” etc., dar şi subiecte ce vizează pregătirea elevilor de bacalaureat. Cursurile să fie cu o plată simbolică: 50 – 100 lei. Astfel, ME ar putea contribui mai mult la asigurarea profesorilor cu instrumentele didactice necesare în activitate.
Alte două cursuri, pe care le consider obligatorii și care ar trebui să fie asigurate de ME sunt „Limba engleză” şi „Mijloacele TIC în educaţie”, deoarece profesorii se antrenează tot mai mult în diverse proiecte europene, unde limba engleză este limba de lucru, iar tehnologiile au intrat cu paşi siguri în clase. Cursurile de limbă engleză din oraş nu sunt pentru buzunarul profesorului nostru şi solicită mult timp pentru deplasare etc. De acasă însă, profesorul care vrea, ar putea învăţa cu succes. O experienţă asemănătoare există în România şi nu numai, pe platforma iTeach.
Provocarea Şcoala Modernă este o platformă lansată de MiLab, care vine cu un apel spre societate, în scopul de a face procesul educaţional cât mai eficient şi complex. Soluţiile sunt aşteptate până pe 22 decembrie pe www.inovatii.gov.md şi pe pagina MiLab.
Irina Gurdila
