Capitala are o poveste foarte interesantă, pe care din păcate puțini o cunosc. Vezi pe #diez ce semnifică de fapt denumirile și care este istoria sectoarelor din Chișinău.

#1. Sectorul Centru

PC: Maxim Chumash chumash.eu

PC: Maxim Chumash chumash.eu

Sectorul Centru a luat ființă la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole şi de pășunat. Ca unitate administrativ – teritorială în componența orașului, sectorul Centru a fost constituit în 1941 şi numit raionul Lenin.

În componența raionului Lenin se aflau sovietele sătești Botanica, Melestiu şi Schinoasa. Prin Hotărârea Comitetului Executiv al Consiliului municipal Chişinău de deputaţi ai Poporului nr. 11/77 din 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea Centru.

 

#2. Sectorul Botanica

PC: Maxim Chumash chumash.eu

Porțile Orașului PC: Maxim Chumash chumash.eu

Sectorul Botanica, este „cartea de vizită” a orașului, ce-şi deschide porțile pentru lumea întreagă.

Sectorul Botanica (fostul raion Sovietic) a fost format conform Ucazului nr. 1494-IX, din 23 martie 1977, al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislația a IX-a. Acest sector constituie o parte componentă a municipiului Chişinău, fiind amplasat în partea de sud-est a orașului şi având o suprafață de 158,7 km² şi o populație de circa 210 000. Densitatea populației urbane la 1 km² constituie 4 430 de persoane.

Toponimicul Botanica s-a afirmat datorită influenţei Şcolii de Horticultură, fondată la 1842. Datorită Şcolii de Horticultură a fost înființat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „gradina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „gradina botanică” (probabil, pentru că era mai uşor de reţinut şi de pronunțat). Iată de pe ce timpuri şi de unde se trage numele fostei suburbii a Chişinăului – Botanica.

Denumirea Botanica a prins rădăcini în uzul curent al populației şi, atunci când s-a renunțat la fosta împărțire administrativ – teritorială, sectorul a primit denumirea veche, istorică – Botanica.

 

#3. Sectorul Ciocana

PC: Sergiu Shuleac

PC: Sergiu Shuleac

Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chişinăului abia în 1959. Până atunci localitatea fusese subordonată Primăriei din satul Visterniceni şi era cunoscută ca un cătun pe moșia Ciocanei încă din 1910.

Toponimicul moșiei Ciocana, iar mai târziu şi a satului Ciocana, se trage de la numele moșierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune că ar fi trăit la hotarul secolelor XVI-XVII.

Sectorul Ciocana a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială la 15 august 1985. În anul 1986, în sector se construiau zilnic, în medie, 6 apartamente.

Astăzi, sectorul Ciocana, având o suprafață de 148 km², cuprinde o parte din teritoriul urban al municipiului (27,8 km²) şi șase unități administrativ-teritoriale autonome: or. Vadul lui Vodă, comunele Budeşti (s. Văduleni), Bubuieci (s. Humuleşti şi Bâc), Cruzeşti (s. Cioroborta), Tohatin (s. Buneţ, Cheltuitor) şi satul Coloniţa.

 

4. Sectorul Rîșcani

Parcul Eroilor căzuți în războiul din Afganistan din sectorul Rîșcani. PC: thepolisblog.org

Parcul Eroilor căzuți în războiul din Afganistan din sectorul Rîșcani. PC: thepolisblog.org

 

În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bîcului care avea hotar comun cu moşia Chişinăului. În alte documente de mai târziu găsim şi denumirea acestui sat – Visterniceni. În 1772, unul din reprezentanții familiei Rîşcanu şi anume, Constantin Rîşcanu a devenit posesorul părţii de sud – est a moşiei Visterniceni.

Istoria modernă a sectorului Rîşcani începe la 12 aprilie 1941, când prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM oraşul Chişinău a fost divizat în trei raioane: Lenin, Krasnoarmeisk şi Stalin (actualmente sectorul Rîşcani). În perioada celui de al doilea război mondial executivele raionale şi-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia în 27 decembrie 1947.

În 28 noiembrie 1961 raionul Stalin a fost redenumit în raionul Octombrie. În componența raionului au fost incluse sovietele săteşti Rîşcani şi Munceşti. Din 25 septembrie 1991 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 „Cu privire la funcționarea Primăriei oraşului Chişinău în perioada de tranziţie la noua diviziune teritorial – administrativă” raionul Octombrie a fost redenumit în sectorul Rîşcani, ca subdiviziune a Primăriei municipiului Chişinău.

 

#5. Sectorul Buiucani

Parcul Valea Morilor PC: Alexandru Gurdila

Parcul Valea Morilor PC: Alexandru Gurdila

Denumirea sectorului Buiucani provine de la fostul sat Buiucani, întemeiat cu peste 500 ani în urmă, pentru prima dată fiind atestat documentar într-un act din 20 august 1608. În 1774 satul Buiucani număra 52 de gospodării, faţă de 162 existente în târgul Chişinău. Pe parcurs, în anii 50-60 a secolului XX localitatea Buiucani a fost înregistrată în hotarele oraşului Chişinău.

În anii dominației sovietice, începând cu 12 aprilie 1941, sectorul Buiucani s-a numit “raionul Krasnoarmeisk”, iar începând cu 23 decembrie 1964 – “raionul Frunze”.

Sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuală în anul 1991.