„Coming out-ul nu este despre sex, ci despre iubire”. Aceasta a fost fraza cea mai des rostită la evenimentul dedicat persoanelor LGBT care au decis să nu trăiască #subogheal. Doi tineri au ieșit pe scenă și au spus deschis că sunt gay, altul a zis că este bisexual. Reporterul #diez a fost prezent în sală, a ascultat coming out-urile persoanelor și vă prezintă mai jos relatările acestora.

În deschiderea acestui eveniment, reprezentanta Centrului de Informații GENDERDOC-M, Anastasia Danilova, a spus că: „Este dificil să trăiești #subogheal, este cald și sufocant. Doar în momentul când vom da la o parte oghealul vom realiza într-adevăr cine suntem și vom putea spune deschis „nu-mi este rușine de mine”. Vă doresc tuturor odată și pentru totdeauna să vă „dezveliți” și sincer cred că va veni timpul când în Moldova, noi vom putea face ce dorim nu #subogheal, ci să trăim așa cum vrem.”

După această introducere solemnă pe mica scenă a urcat primul tânăr gay.

#Alexandru 

IMG_9747

„Vorbesc pentru prima oară în public, deși am mai făcut coming out-uri în cercuri restrânse. Orientarea mea sexuală am realizat-o când eram elev în clasele primare. Aveam o simpatie și un interes mai sporit față de băieți decât față de fete. În clasele mai mari deja conștientizam că băieții îmi sunt plăcuți și fizic. În procesul meu de dezvoltare personală încercam să compensez orientarea mea sexuală cu reușitele școlare. Eram eminent, luam locuri de frunte la olimpiadele raionale. Atunci abordam orientarea mea ca pe un lucru josnic, iar prin învățătură reușeam să demonstrez că nu sunt așa. Prin acest mecanism de a fi cineva în societate eu mă străduiam să mă accept pe sine.

La liceu niciodată nu mi-am etalat orientarea sexuală din frica de a nu fi jignit sau bătut. În ultimul an de liceu și în primul an de facultate am încercat chiar să depășesc ceea ce sunt și am început să construiesc relații cu două domnișoare. La facultate am fost împreună cu o fată timp de nouă luni, fără a întreține relații intime totuși. Ea s-a atașat foarte mult de mine, dar am înțeles la un anumit moment că există o problemă. Într-o zi i-am spus că sunt gay și i-am explicat din ce cauză relația noastră nu are succes. Ea m-a înțeles, iar după aceasta am devenit buni prieteni, însă în prezent nu mai ținem legătura.

Am locuit patru ani în cămin, toți colegii de acolo cunoșteau despre orientarea mea sexuală, mă înțelegeau și mă susțineau. Niciodată timp de patru ani nu am auzit de la ei vorbe urâte în adresa mea. Am lucrat foarte mult asupra mea și a venit timpul să discut cu părinții. La început am discutat cu mama. Ea a primit destul de dureros acest lucru. Ea se temea de reacția tatălui, iar tata când a aflat despre orientarea mea sexuală, nu era mirat deloc, pentru că el deja cunoștea acest lucru de câțiva ani de zile. Noi nici nu bănuiam despre acest fapt.

Părinții mei mă iubesc foarte mult, am un frate care mă iubește, am unchi, mătuși, rude care mă acceptă. La momentul de față sunt o persoană fericită. Nu mai trebuiesc să-mi mint părinții sau să construiesc relații fictive. După ce am făcut coming out-ul, m-am simțit mai liber, nu mai trăiesc în minciună.”

#Andrei

IMG_9760

„Realizarea faptului că sunt gay nu a venit într-o clipă. Acest proces de conștientizare a durat ceva timp, iar primul semnal că sunt gay l-am simțit când eram în clasa a 5-a.

Eram acasă, întins pe pat și simțeam că îmi place această stare, dar nu înțelegeam de ce. Nu era despre mâncare, nu era despre una, nu era despre alta, era despre altceva, despre ceva ce s-a întâmplat la școală. L-am văzut pe acel băiat, apoi ne-am bătut în glumă, dar ce, ce anume mi-a plăcut, mă întrebam. Nu-mi puteam explica de ce această stare îmi place. Am analizat în repetate rânduri până când am ajuns la concluzia că îmi plăcea băiatul, nu altceva. Era vorba anume despre acel băiat. Ulterior am conștientizat că la modul general mie îmi plac băieții, pentru că despre fete așa nu gândeam.

Atunci meditam asupra faptului că eu mă gândesc la băieți, așa cum băieții se gândesc la fete. De aceea, am decis să nu spun nimănui și de aici au început anii mei de singurătate, adică viața #subogheal.

Prima mea dragoste s-a întâmplat în clasa 10-a. Istoria a fost una specifică, pentru că doar eu eram protagonistul acelei relații, acel băiat putea doar să bănuiască despre „dragostea noastră”. Eram foarte fericit când veneam la școală și-l vedeam în clasă. Puteam să-l văd, admirându-l cum iese la tablă. Apoi trebuia să inventez motive pentru care să mă întorc la el doar pentru a-l vedea încă o dată. Nu i-am spus despre sentimentele mele. La lecții îmi imaginam cum am putea fi împreună. Ba chiar îmi veneau idei de genul să compun o poezie și să o recit în fața întregii clase.

De ce am făcut acel coming out pe rețeaua de socializare VKontakte? M-am săturat să port această greutate pe suflet și am început să-mi continui viața fără secrete despre orientarea mea. Nimeni nu mi-a spus că îmi va fi mai ușor. Ba din contra, după acea postare mi-a fost frică, eram amenințat de mulți oameni. Îi mulțumesc familiei mele că m-a acceptat și continuă să mă iubească.”

#Maxim

Este important de menționat că Maxim s-a adresat de sine stătător la organizatori pentru a i se oferi posibilitatea de a face coming out în direct.

dsdsd

11 februarie, 1998. O femeie în vârstă de 25 de ani l-a rugat pe soțul ei să-i aducă de acasă un cămin, deoarece, în Spitalul Mamei și Copilului era frig. În acest timp, cât viitorul tătic aducea căminul, la ora 1, pe lume s-a născut un băiat cu greutatea de 3.5 kg și cu înălțimea de 51 cm. Mama l-a numit Maxim. Așa a început istoria mea, fiind considerat un dar de la Dumnezeu, iar părinții și-au pus în mine toate speranțele și ambițiile lor, pentru că copilul lor trebuia să crească minunat, corect și conservator. În unele obiective de ale lor ceva nu a mers.

Am șapte ani. În clasa întâi îmi place foarte mult de o colegă. Trăind de ceva timp într-un bazin cultural de oameni am înțeles că pentru a-i plăcea unei fete trebuie să-i demonstrezi că ești puternic, sever, că ești dominant. Am început s-o trag de păr, să pătrund în zona ei personală fără permisiunea ei. Pentru aceste lucruri nu primesc nicio mustrare, deoarece, băieții sunt băieți.

Am 11 ani. La noi în clasă vine un elev nou de peste hotare. Ne-am împrietenit foarte rapid, deoarece el este activ social și comunicabil. Pot vorbi cu el despre orice, vorbim despre emoțiile noastre interioare și nu doar. Când vin acasă îmi pare că joc un rol. Port o mască care nu are gaură pentru gură.

Am 12 ani. Când merg pe coridor, elevii din clasele mai mari arată cu degetul și râd de mine. Mă simt murdar. Îmi este puțin frică. Mă simt de parcă am fost adus greșit pe această lume. Chiar dacă cred că nu e așa, oricum am impresia că viața mea este un eșec.

Am 14 ani. Cu acel băiat continuăm să prietenim. Îi număr pistruii, îi analizez liniile de pe buze. Când vorbește cu alți băieți, devin gelos pe el.

Am 16 ani. Merg acasă cu o prietenă și ea mă întreabă în glumă: „Tu ești gay?”. Am rămas șocat. Răspunsul pare a fi evident, dar din gură nu pot rosti nici da, nici nu. Privesc la ea și în acel moment îmi zice că:„Nu, desigur că nu ești”.

Am 18 ani. Am absolvit școala și mă simt singur. Vreau să simt acea relație necondiționată dintre oameni, atunci când te iubește și te acceptă așa cum ești. Vorbeam cu o altă prietenă despre trăirile personale, la care ea îmi spune că: „Ce te oprește să începi o relație cu o fată?”. Eu îi spun că problema constă în aceea că nu doar fetele îmi plac. Sunt bisexual. Prietena îmi răspunde. „De ce ai tăcut? Eu la fel sunt bisexuală”. În acel moment ne-am îmbrățișat, iar relația noastră s-a schimbat pentru totdeauna.

Am 20 de ani. Tatăl meu se apropie de mine și mă întreabă de ce nu mă întâlnesc de ceva timp cu nimeni. „Este imposibil ca între un băiat și o fată să nu fie nimic. Ești sigur că îți plac fetele?”. În acea clipă am înțeles că altă posibilitate nu voi avea. Am decis să-i spun despre orientarea mea: „Nu doar fetele”. El s-a așteptat la acest răspuns, dar oricum nu i-a fost pe plac. Mi-a adresat câteva întrebări, după care mi-a spus că nu-i va spune mamei. Însă ea va afla în aceeași zi, pentru că eu am decis să-i spun.

E același an. Mă întâlnesc cu un băiat cu care am făcut cunoștință pe online. „Într-o zi îți vei găsi o fată, vă veți căsători și vei trăi normal la fel ca și majoritatea oamenilor, nu-ți face griji”, îmi zice el. Aceste cuvinte au fost jignitoare și dureroase pentru mine. Încerc să nu le dau o importanță și mă strădui să rămân calm. Această seară nu așa trebuie să se termine. Când ne luam rămas bun, pe lângă multiplele complimente rostite de el, mi-a spus că „Am dubii în privința bisexualității tale”.

Sunt un om care vrea să fie fericit. Nu pot să rup din mine acea parte care vă deranjează confortul emoțional. Mă numesc Maxim, sunt bisexual și refuz să trăiesc #subogheal.”

Evenimentul s-a încheiat simbolic cu adunarea într-o grămadă a tuturor oghealurilor care de acum încolo nu vor „acoperi” treburile personale și intime ale persoanelor LGBT.

IMG_9768