Orașele moderne trec prin schimbări, se transformă și se adaptează necesităților actuale ale locuitorilor, astfel încât să aibă un nivel ridicat de accesibilitate și servicii cât mai calitative. În toată această transformare, un oraș trebuie să fie definit de creativitate, pentru că doar așa va putea să rețină minți inteligente, fiind, în același timp, atrăgător pentru vizitatori, investitori, dar și locuitori. Urmând cursul de cultură și creativitate oferit de Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic, am extras nouă idei prin care am putea face din orașele noastre locuri creative.

#1. Huburi creative

Poligon Creative Center, Slovenia

Poligon Creative Center, Slovenia

Hubul este un spațiu de lucru în comun care reunește o comunitate de profesioniști independenți. Pe lângă faptul că împărtășesc un spațiu, profesioniștii pot colabora și în materie de idei, proiecte. Hubul este, de asemenea, și locul în care sunt organizate diverse evenimente interesante. Astfel, acest spațiu devine un loc-cheie unde se nasc și se implentează ideile într-un oraș. Un exemplu de succes la nivel european este Creative Poligon Centre din Slovenia.

Poligon Creative Center, Slovenia

Poligon Creative Center, Slovenia

Poligon este proiectat atât pentru utilizatori full-time, cât și pentru utilizatori part-time și dispune de 60 de birouri flexibile, șapte oficii, o cameră de conferințe, servicii de fotografie, bar, magazin, o librărie și spațiu pentru evenimente. Huburile devin tot mai populare și la Chișinău, cel mai recent exemplu este iHUB, deschis în incinta Universității Tehnice din Moldova, care, la doar o lună de la deschidere, a câștigat o popularitate considerabilă.

#2. Design urban special, la care poate contribui oricine

Bradul cu capul în nori” creația lui Mihai Stamati

Bradul cu capul în nori” creația lui Mihai Stamati

Un oraș este deosebit nu doar prin faptul că ceea ce arată e frumos, dar prin modul în care ceea ce e frumos poate fi în același timp și util. „Un oraș frumos nu este atunci când fiecare își construiește ce vrea în fața blocului, dar atunci când tot ce se creează, se creează cu ajutorul instituțiilor care au o școală și un gust estetic”, este de părere designerul moldovean Mihai Stamati, care a inițiat mai multe proiecte ce au vizat amenajarea spațiului public la Chișinău, printre care băncile din parcul UTM, băncile din scuarul Petru Rareș sau instalația „bradul cu capul în nori” ce a atârnat o perioadă în fața Muzeului Național de Artă. În acest sens, conchidem că pentru a avea un design special în orașul în care locuim, fiecare poate contribui cu idei de proiecte, care, într-o eventuală colaborare cu autoritățile, se pot materializa în obiecte, spații utilizate eficient de către locuitorii orașului.

#3. Festivaluri

13346634_1134288446610867_493837565090243478_n

Festivalul „MAI Dulce”, Chisinau PC: Klumea

Festivalurile sunt evenimente foarte populare, care, în dependență de tematica lor, pot atrage un public foarte larg, iar cel mai important este că, pe lângă localnici, la festivaluri participă mulți turiști. Câteva exemple europene:

# festivaluri muzicale – UNTOLD (România), Sziget (Ungaria)

# festivaluri gastronomice – Bostaniada, MAI dulce (Moldova)

# festivaluri educative – International Student Festival in Trondheim (Norvegia), International Student Week  in Timisoara (România), International Student Week in Ilmenau (Germania) etc.

# maratonuri – deși nu sunt propriu-zis festivaluri, maratonurile din diferite orașe sunt foarte populare și des frecventate de oameni din întreaga lume.

Exemplele sunt numeroase, ideea de bază este că un festival poate avea drept fundament orice temă în conformitate cu publicul pe care organizatorii doresc să-l atragă, însă, cu certitudine, acest tip de evenimente aduc anumite contribuții pentru orașul în care se desfășoară:

# locuri de muncă;

# stimularea participanților de a genera idei creative;

# contribuții la economie odată cu fluxul de turiști;

# crearea unei imagini pozitive a orașului la nivel național, dar și internațional.

#4. „Altfel” de cafenele

O cafenea nu este doar un loc unde oamenii merg să bea o cafea. Competiția a impus antreprenorii din acest domeniu să-și stimuleze creativitatea și să deschidă cafenele originale, care, pe lângă serviciul de bază, aduc ceva în plus și îi oferă unui vizitator mai multe motive pentru care să aleagă o cafenea în defavoarea alteia. Am să aduc și aici câteva exemple prin care cafenelele „altfel” le creează orașelor imaginea unor orașe creative.

Cafeneaua „Scârtz” (Timișoara, România). Este o cafenea „altfel” pentru că:

# se situează într-o casă de locuit;

# este amenajată într-un mod inventiv, cu motive de epocă, începând de la mobilier, până la tapete și decorații;

# la subsol are un mini muzeu, amenajat în stilul unei case din perioada comunistă, cu obiecte colecționate din acea perioadă.

Cafeneaua Scârtz PC: thankyou.ro

Cafeneaua „Lady Cat” (Cluj, România). Cafea? Ceai? Sau o pisică? Cam asta ar întreba un vizitator ce ar păși pragul acestei cafenele, care nu este un simplu local, dar și un adăpost pentru pisici. Oamenii care vin aici își pot servi cafeaua, iar la final pot să adopte o pisică.

Cafeneaua Lady Cat PC: transilvaniareporter.ro

Cafeneaua Lady Cat PC: transilvaniareporter.ro

Masoch Café (Liov, Ucraina)

Cafeneaua este populară în Liov, din motiv că oamenii care merg acolo se pot lăsa provocați în diverse feluri, întrucât localul este destinat tuturor sado-masochiștilor. Ceară fierbinte pe piele, coctailuri servite express din sticlă – prin acestea, dar nu numai, cafeneaua este o curiozitate pentru turiști, dar și pentru localnici.

Masoch Cafe PC: justlviv.it

Masoch Cafe PC: justlviv.it

Komunalka (Chișinău, Moldova)

Cafeneaua este diferită pentru că recreează atmosfera anilor sovietici, prin meniul ce include specialități din acea perioadă. Pe lângă asta, și designul este unul specific fostei URSS.

Kommunalka PC: fest.md

Kommunalka PC: fest.md

#5. Popularizarea unui simbol al orașului

Un oraș creativ trebuie să fie identificabil prin intermediul unui simbol, fie că e vorba de o statuie faimoasă sau un fel de mâncare, un sport local sau o anumită activitate specifică. Câteva orașe europene sunt cunoscute pentru că au „un oraș în oraș”, spre exemplu. În Uzupis din Vilnius sau Liechteinstein poți obține și o ștampilă a cartierului respectiv în pașaportul tău. Un astfel de oraș este și Mdina din Malta, în care centrul vechi este construit sub forma unui oraș-cetate în stil medieval.

PC: norwegian.com

PC: norwegian.com

#6. Definirea zonei centrului vechi

Fiecare oraș are un centru vechi. În viziunea tuturor este și o imagine stereotipizată a modului în care ar trebui să arate această zonă: străzi pietonale, clădiri de epocă și cafenele stradale. Pe lângă acestea, un centru vechi trebuie să fie bine definit prin infrastructură adaptată la cerințele timpului, prin clădiri restaurate. Un proiect de genul respectiv este în derulare în orașul Soroca din nordul Moldovei, acolo unde se dorește conturarea zonei vechi a orașului. Aceste zone sunt importante întrucât sunt primele locuri vizitate de obicei de turiști.

Centrul istoric al Timișoarei PC: destinatii.info

Centrul istoric al Timișoarei PC: destinatii.info

#7.  Popularizarea bicicletelor

Aici se includ mai multe elemente: spații pentru parcare, benzi, infrastructură, cultura și educația participanților la trafic. Sunt mai multe avantaje pentru care popularizarea acestui mijloc de transport sporește gradul de creativitate a unui oraș:

# mai multe biciclete înseamnă mai puține mașini și deci, mai multe străzi libere, mai multe zone pietonale;

# mersul cu bicicleta poate fi folosit și în scopuri turistice în cadrul unor tururi ale orașului;

19993432706_65eb366e71_z

Loc de închiriere a bicicletelor, Chisinau

# bicicletele pot fi tema desfășurării diverselor evenimente, festivaluri, târguri ș.a.

# un oraș în care se circulă cu bicicleta este prietenos cu turiștii, întrucât le oferă posibilitatea să descopere „față în față” orașul;

# acest fapt poate fi și un imbold pentru dezvoltarea diverselor tipuri de afaceri în domeniu: închirierea bicicletelor, vânzarea bicicletelor, reparația bicicletelor.

#8. Spații de „întâlnire” accesibile tuturor

Pe lângă huburi, care reunesc profesioniștii diferitelor domenii, un oraș creativ trebuie să aibă și locuri deschise de întâlnire. Oamenii trebuie să fie motivați să petreacă tot mai mult timp afară, pentru că în acest mod vor fi la curent cu tot ce se întâmplă bine sau rău în orașul lor. Aici includem parcurile, care nu trebuie neapărat să rămână la forma lor clasică, dar pot fi reinventate în dependență de specificul unei comunități.

#9. Valorificarea artei stradale

Designerul Mihai Stamati spunea în cadrul unui eveniment că arta trebuie să fie accesibilă tuturor, motiv pentru care ea trebuie să iasă în stradă. Aici nu ne referim doar la graffiti și alte tipuri de picturi murale, dar chiar și la expoziții urbane. Spre exemplu, în Chișinău există o expoziție de sculpturi din fier ruginit, aflată în prezent la o periferie a orașului. Aceasta riscă să piară din cauză că nu este valorificată. Expoziția reprezintă o serie de sculpturi ce vin să ironizeze anumite situații caracteristice sistemului sovietic, iar valoarea sa artistică este inconstestabilă.

Expoziția „Rugina”

Expoziția „Rugina”

Mai multe despre cultură și cum vă puteți afirma în acest domeniu, aflați urmând Cursul de cultură și creativitate oferit de Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic. În cadrul acestui curs veți afla ce reprezintă sectoarele culturale și creative, ce face ca orașele să fie creative, ce diferențe există între cultura de masă și cultura înaltă, care este rolul culturii în diferitele domenii ale vieții și în ce mod cultura poate contribui la soluționarea conflictelor.

Lecțiile pe care le veți urma:

#1. Definiția culturii

#2. Rolul culturii

#3. Cultură, conflicte și dialog

#4. Economia creativă

#5. Sectoarele culturale și creative

#6. Creativitatea urbană

#7. Arta de masă și cea înaltă

Cursul este gratuit, iar la sfârșit poți primi un certificat de însușire după rezolvarea unui test.

***

Articolul a fost produs în cooperare cu  Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.