Olimpiadele școlare trezesc spiritul de competitivitate, iar Olimpiada Republicană la Istoria Românilor și Universală nu este o excepție. Nicoleta Statnic, elevă în clasa a XI-a, premiată cu locul III la Olimpiada Republicană la Istorie, și profesorul ei de istorie ne spun despre aspectele importante ale olimpiadei.
Puțini elevi se aventurează să participe la o olimpiadă școlară, dar și mai puțini ajung la o olimpiadă raională, fără a mai menționa despre cele republicane. Totuși, dacă elevii ar cunoaște și înțelege toate aspectele olimpiadelor, un rezultat materializat într-un loc pe podium ar fi inevitabil. Bucuria succesului e incontestabilă, iar beneficiile olimpiadelor sunt și ele multe, printre acestea primează promovarea performanțelor academice și, în sens mai larg, dorința de a cunoaște.
Pregătirea pentru Olimpiada la Istoria Românilor și Universală
Nicoleta consideră că pregătirea pentru participarea la olimpiadă se rezumă la contactul constant cu istoria. Acesta poate avea loc prin studierea profundă a manualelor și materialelor suplimentare, participarea la concursuri de istorie și exersarea testelor de olimpiadă din edițiile precedente pentru familiarizarea cu conținutul acestora. „De asemenea, elevii ar trebui să solicite ghidare din partea profesorilor sau a mentorilor cu experiență și să aloce timp zilnic pentru studiu”, mai spune Nicoleta.
Tânăra menționează că elevii, în ajun de olimpiadă, ar trebui inclusiv să pună un accent mai mare pe recapitulare și înțelegerea subiectelor istorice, dar și pe perfecționarea tehnicii de exprimare în legătură cu acestea. De asemenea, eleva este sigură că odihna suficientă și pregătirea mentală adecvată (evitarea stresului excesiv, menținerea încrederii în propriile abilități) fac parte din tot ceea ce se adăpostește sub umbrela noțiunii: „cheia succesului”.
Profesorul său de istorie, Lilian Șonțu, este de părere că oricare elev poate să se manifeste la olimpiadă dacă îi place istoria și are aptitudini în studiul acesteia, însă doar dacă muncește asiduu în cadrul pregătirii. Prin prisma participării la olimpiadă, dascălul confirmă că Olimpiada Republicană la Istorie este un concurs serios, cu o treaptă mai înaltă la calitate. „De asemenea, olimpiada necesită și mânuirea unor competențe pentru un rezultat bun.” Lilian recomandă elevilor să exerseze temele „de sinteză, de interferență culturală, cele care implică competențe de analiză și sinteză”.
Profesorul menționează și importanța studierii literaturii istorice (studii, monografii) în cadrul procesului de pregătire de olimpiadă. Lilian ne asigură că manualul de la școală e doar suportul de început în cadrul acestui proces, pe când citirea studiilor și monografiilor istorice îi poate oferi elevului un suport informativ mai bogat.
În ajunul olimpiadei, Lilian Șonțu exersează cu elevii olimpici formulări, argumente, algoritmul de analize, astfel încât discipolii pe care îi pregătește să facă față cu ușurință testului de olimpiadă republicană, care e o adevărată provocare intelectuală, cu un grad înalt de complexitate. „Apropo, de fiecare dată ne așteptăm la niște teme interesante, care implică, pe lângă cunoștințe, și multe competențe. De exemplu, chiar anul acesta la istorie (dar și în alți ani) s-a solicitat de la elevi ca ei singuri să-și formuleze o temă de eseu și să o dezvolte, iar acestea implică competențe de nivel superior”, menționează profesorul.
„Itemii dificili trebuie rezolvați fără frică”
Nicoleta este sigură că încrederea și concentrarea sunt pilonii pe care ar trebui să se bazeze elevii atunci când scriu un test de olimpiadă. Alte aspecte-cheie, recomandate de tânără, sunt:
# gestionarea eficientă a timpului;
# citirea atentă a itemilor;
# structurarea „în mod clar și concis” a răspunsurilor.
Eleva este de părere că itemii relativ ușori ar trebui să fie rezolvați fără ezitare, iar itemii dificili — fără frică. Mai mult, ea menționează că la olimpiadă elevii „trebuie să aibă încredere în cunoștințele și abilitățile lor, astfel încât să poată demonstra competența în domeniul istoriei”.
Un aspect important în timpul rezolvării testului de olimpiadă este atenția sporită la detalii, dar și capacitatea de a analiza și sintetiza ideile într-un timp limitat. Profesorul a comparat testul de bacalaureat cu testele de la olimpiade și a menționat că examenul național oferă „un spațiu de manevră mai mare”, pe când la olimpiadă elevii trebuie să cunoască absolut toate temele de istorie.
În viziunea profesorului, pregătirea și competențele elevilor sunt testate mai ales la scrierea eseurilor, a legăturilor cauzale, la itemi de identificare sau interpretare, unde este necesar un grad înalt de analiză și sinteză. „Un elev olimpic trebuie să abordeze aceste provocări din perspectiva unui cercetător. De exemplu, dacă o temă de eseu de olimpiadă trebuie să fie formulată de elev în baza unor caricaturi sau a unor surse, olimpicul respectiv este pus în situația să cerceteze și să elaboreze un produs original.”
Olimpiada la Istorie — suport pentru a înțelege evenimentele, procesele, fenomenele actuale
Nicoleta percepe că participarea la olimpiada la istorie aduce viziuni mai pătrunzătoare asupra lumii. Cunoștințele și abilitățile dobândite pot pune bazele, astfel încât elevii să devină cetățeni activi și capabili de a face schimbări. „Participarea la olimpiada de istorie dezvoltă abilități critice de gândire, precum analiza, sinteza și evaluarea informațiilor esențiale pentru înțelegerea și interpretarea corectă a realităților contemporane”, punctează eleva.
Lilian Șonțu precizează că subiectele din cadrul olimpiadelor raionale, mai ales din cadrul celor ce testează elevii asupra epocii contemporane, sunt axate pe problematică, în special cu referire la relațiile internaționale de actualitate. Grație olimpiadelor, elevii deprind abilități foarte importante: analiza, lectura critică și înțelegerea proceselor, fenomenelor și evenimentelor din prezent.
Olimpiadele școlare necesită pregătire asiduă, gândire creativă și încredere în forțele proprii. Acestea reprezintă o bună verificare de cunoștințe la disciplinele școlare. Competițiile nu trebuie să se rezume doar la succesul în punctaje și diplome, dar și la cunoștințele și aptitudinile dobândite, la lecțiile învățate, la experiențele trăite etc., întrucât doar ele împreună pot contribui la formarea elevului ca personalitate.
Autor: Andrian Banaru
