Pe 5 noiembrie în Moldova vom avea alegeri locale generale, în care vom alege primari și consilieri. Iar așa cum se întâmplă că la fiecare scrutin electoral apar întrebările „Unde-s tinerii?” și „De ce tinerii nu votează?”, în acest articol vom explica că situația este, de fapt, diferită, și tinerii iese la vot.
În anul 2022, dintr-un total 2,5 milioane de locuitori ai Moldovei, 615 000 erau tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani. Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) divizează participanții la vot pe anumite categorii de vârstă:
# 18-25 ani (tineri);
# 26-40 ani;
# 41-55 ani;
# 56-70 ani;
# 71+ ani.
Prin urmare, categoria tinerilor este cea mai scurtă ca perioadă de timp – șapte ani, pe când pentru celelalte categorii este de peste 14 ani. Acest lucru, de asemenea, contribuie la diminuarea cifrei pentru segmentul tinerilor, iar din acest motiv este important să facem calculele în baza numărului total de tineri.
Câte % dintre tineri iese în realitate la vot
Probabil vă sunt cunoscute cifrele de 8-9 %. În lunile octombrie-noiembrie 2020, când erau alegeri prezidențiale, a fost tirajat un număr mare de știri unde se scria că „din numărul total de persoane care au ieșit la vot, doar 8-9 % sunt tineri”. Totul e corect, doar că această informație a fost percepută greșit de consumatorii de știri din cauza accentului eronat.
De fapt, în turul II al alegerilor prezidențiale din 2020, au participat 1 650 131 de persoane, dintre care 154 167 au fost tineri. Din numărul de 100 % de participanți, tinerii au reprezentat 9,34 %. Această cifră însă nu indică rata de participare a tinerilor la vot. Cum o calculăm corect? Simplu, luăm numărul de tineri care sunt înregistrați în listele electorale – 295 290 – și facem comparație cu numărul tinerilor care au ieșit la vot – 154 167. După un simplu calcul procentual, obținem că rata de participare a tinerilor la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 este 52,2 %.
Dacă e să facem o analiză generală a scrutinelor electorale, vom observa că, în anul 2020, la alegerile prezidențiale, numărul tinerilor participanți la votare a fost mult mai mare decât în scrutinele anilor precedenți – 52,2 %. În scrutinele din anii 2016-2019, categoria de tineri înregistra o rată de participare în jur de 40 %.
Dacă e să facem o comparație cu celelalte categorii de vârstă, observăm că tinerii nu au reprezentat cel mai pasiv segment nici în turul I, nici în turul II al alegerilor prezidențiale din 2020.
De asemenea, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, 15 770 dintre alegători au fost tineri și tinere de 18 ani, ceea ce a reprezentat aproape jumătate din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. În ceea ce privește tinerii și tinerele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, peste 41 % din cei incluși în listele electorale au participat la votare, ceea ce a constituit 8,04 % din totalul celor care au ieșit la vot.
Dacă să luăm categoria tinerilor 18-35 de ani, care au participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, atunci din cei 884 329 înscriși în listele electorale au votat 276 959, adică 31,3 %.
Precizăm că la alegerile parlamentare din 2021, au participat la votare 1 477 574 de alegători sau 53,09 % din totalul celor incluși pe listele electorale.
Datele sunt reprezentate greșit în media, probabil, din două motive.
#1. Nu se face un raport corect.
#2. Nu se includ tinerii din diasporă (vorbim de alegerile parlamentare și prezidențiale) la numărul total de tineri care au participat la vot, iar acest lucru este important, întrucât un număr mare de tineri moldoveni se află peste hotare. De exemplu, în scrutinele electorale din 2022, tinerii din diasporă au adus +15,12 % (turul I) și +14,1 % (turul II) la numărul total de participanți la votare care au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.
Dacă e să lăsăm cifrele la o parte, confuzia ratei de participare a tinerilor la vot cu procentul tinerilor din numărul total de alegători duce în eroare societatea și astfel ne trezim cu întrebări și îndemne tăioase precum: „Unde-s tinerii?”, „Tineri, treziți-vă!”, „De ce tinerii nu votează?”.
De ce tinerii reprezintă cel mai mic număr din totalul alegătorilor (vorbim acum despre cele 8-9 %)?
#1. Pentru că avem puțini tineri în țară. Numărul persoanelor din celelalte categorii de vârstă este mult mai mare.
Vă lăsăm pentru curiozitate un link unde puteți vedea cum din 2016 până în 2020 numărul tinerilor din Moldova s-a redus cu 27,4 %. Apropo, vă mai amintiți de piramidele de vârstă învățate la lecțiile de geografie? Puteți vedea aici piramida Republicii Moldova.
