Astăzi, 15 aprilie, mai multe persoane s-au adunat în fața guvernului și au protestat împotriva transfobiei și bullyingului care se întâmplă în școlile din Moldova. Protestul a fost organizat în memoria Felis, care a murit prin suicid săptămâna trecută. Adolescenta a fost umilită de colegii săi de liceu din cauza faptului că era transgen. Despre această situație a anunțat Angelica Frolov din cadrul Centrului GENDERDOC-M, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+.
Termenul transgen se referă la persoane a căror identitate de gen este diferită de cea a sexului biologic.
Ulterior, informația a ajuns în presă, iar Ministerul Educației și poliția au spus că s-au sesizat. La sesizări s-a oprit totul. Despre acest caz și despre eventualele măsuri nu a mai comentat nimeni până în data de 11 aprilie, atunci când Frolov a anunțat despre decesul fetei. De fapt, Ministerul Educației și poliția nu au venit cu vreo reacție imediată oficială nici după deces. I-am întrebat de ce s-a ajuns aici, ce s-a făcut pentru asta și cum astfel de cazuri pot fi evitate. Nu putem spune că am obținut reacții imediate și nici deschidere suficientă din partea autorităților.
Reprezentanții de la poliție au ținut să ne corecteze că „nu e vorba de o fată, ci de un băiat cu înclinații”. După moartea tinerei, poliția spune că a inițiat o anchetă și a început investigarea prin care urmează să fie stabilite toate circumstanțele.
„Dacă suntem sesizați despre bullying în școli, noi venim cu recomandări către profesori și către părinți, iar ulterior pornim anchete, acumulăm materiale în funcție de fiecare caz în parte și de ce anume s-a întâmplat. Dacă sunt minori, nu-i putem sancționa, dar sunt sancționați părinții”, a declarat Natalia Stati, ofițera de presă a Poliției Capitalei.
Pe marginea cazului care s-a întâmplat în școală, acum doi ani, nu au fost deschise niciun dosar penal și nicio anchetă, pentru că mama persoanei minore a insistat să nu fie pornite acțiuni care ar putea divulga identitatea copilului.
După mai multe solicitări din partea redacției #diez, cei de la Ministerul Educației au publicat pe site un mesaj despre acest caz.
Mesajul conține regrete din partea ministerului și condoleanțe pentru familie. Tot în mesaj, ministerul condamnă astfel de acțiuni și spune că organizează periodic acțiuni „de formare privind respectarea cadrului legal referitor la protecția copilului”. Comunicatul emis mai enumeră și faptul că ministerul a susținut „introducerea în Codul educației a noțiunii de bullying și a principiului nonviolenței” și deschiderea acestora pentru orice inițiativă de parteneriat care ar veni să ajute la respectarea drepturilor fiecărui elev.
În acest mesaj nu se regăsesc răspunsuri la majoritatea întrebărilor pe care noi le-am adresat Ministerului Educației. Reprezentanții de la minister ne-au spus că deocamdată nu pot comunica mai mult decât ceea ce au scris în mesajul publicat.
Între timp, în fața guvernului, acolo unde se află și Ministerul Educației, protestatarii au cerut de la autorități următoarele:
# să le asigure copiilor LGBT+ un mediu de viață sigur, să-i protejeze, ca pe oricare copii, de hărțuire și violență;
# să se ocupe de educația cadrelor didactice din instituțiile de învățământ secundar și superior în ceea ce ține orientarea sexuală și identitatea de gen;
# să monitorizeze cazurile de bullying din școli și să intervină serios atunci când le descoperă.
Printre instituțiile care ar trebui să fie interesate de asemenea probleme se numără și Oficiul Avocatului Poporului. Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului, ne-a spus că ei pot face doar sesizări și pot veni cu recomandări.
„Vom crea un raport special ce ține de cum trebuie de abordat astfel de situații în baza acestui caz. După ce faci un astfel de raport, este lege și trebuie aplicată. Vom face și recomandări la ministerele de rigoare: Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne etc. Dar există și legea 140 care prevede cum trebuie de acționat în cazul copiilor aflați în situații de risc. În acest sens, există și mecanismul intersectorial. Toate aceste ministere trebuie să întreprindă ceea ce prevede legislația și deja trebuie de verificat dacă au făcut acest lucru pentru a preveni astfel de cazuri sau nu. Pe acest caz există multe probleme de sistem: cât de prezent a fost psihologul, de ce managerii instituției nu s-au implicat etc. În școală nu funcționează acest mecanism intersectorial. Nu poți spune că cineva anume este vinovat; toți suntem vinovați. Avocatul poporului pentru drepturile copilului reiese doar din atribuțiile pe care le are conform legii și le examinează”, a declarat aceasta.
Dacă e să ne raportăm la oficialii noștri, cazul a fost atins doar de câțiva deputați de la PAS. Conform unor declarații, acest caz urmează să fie audiat în parlament.
„Vom monitoriza viteza cu care poliția va acționa în acest caz și mizăm pe o atitudine responsabilă și lipsită de prejudecăți”, a scris deputatul Dan Perciun.
„Cer organelor responsabile să se autosesizeze. Din păcate, există multe cazuri în care instituțiile care au menirea să prevină și să contracareze asemenea cazuri nu se implică. Asemenea tragedii ar trebui să fie o lecție tristă, dar deja învățată”, a scris deputata Angela Munteanu Pogoja.
„Acest caz nu poate rămâne fără consecințe. Vom face demersurile necesare că administrația școlii și cei responsabili să fie pedepsiți. De asemenea, pe platforma parlamentară, vom iniția audieri cu toți factorii implicați”, a scris deputatul Radu Marian.
Povestea nedreaptă a adolescentei Felis
„Felis era umilită regulat de către colegii de clasă, iar în februarie 2020, a fost fugărită de către câțiva colegi, toți băieți, trântită la pământ, călcată cu picioarele. După ce-au bătut-o, s-au urinat peste ea. Felis a ajuns acasă în stare de șoc și imediat cum a intrat în casă a leșinat. A doua zi, Felis nu putea spune mamei cine anume dintre colegi a agresat-o. Mama ei a mers la școală cu hainele murdare și a povestit despre cele întâmplate directoarei școlii. În scurt timp, reprezentanții liceului i-au spus că nimeni nu știe cine au fost acei colegi și ei nu pot face nimic. Profesorii spuneau că ea singură este vinovată pentru ceea ce i s-a întâmplat. Mama fetei s-a adresat la Ministerul Educației, aceștia au trimis un psiholog la școală pentru a clarifica ce s-a întâmplat. Administrația școlii a spus că Felis a inventat totul”, comunică cei de la GENDERDOC-M.
Tot ei au fost cei care au anunțat despre decesul adolescentei. „Săptămâna aceasta, una dintre beneficiarele noastre, o adolescentă trans, pe nume Felis, s-a sinucis. Felis a făcut parte din grupul de suport pentru persoanele transgen și din grupul de suport pentru adolescenți a Centrului de Informații GENDERDOC-M. Nu cunoaștem care a fost cauza finală care a dus la o decizie atât de tragică, dar am scris anterior despre cazul acestei copile, hărțuită sistematic din cauza identității sale de gen”, a scris pe 11 aprilie Angela Frolov pe pagina sa de Facebook.
Nici după moarte, cei din jurul adolescentei nu au reușit să se împace cu identitatea sa. „Azi am fost la înmormântarea lui Felis. Așa se numește fata de 16 ani care a plecat din viață. Visa să danseze în rochie albă într-o sală mare cu un băiat frumos. Rudele ei s-au folosit de starea extrem de proastă a mamei și au insistat să fie frezată și îmbrăcată în haine mai neutre. Un sacou violet, cămașă albă și papion negru. Ea visa la o rochie albă. Pe cruce a fost scris „Felis”, cred că aici mama a avut puteri să insiste. A venit și diriginta lui Felis la înmormântare. A avut tupeul să ia cuvântul pentru a se justifica și pentru a-și exprima nemulțumirea față de „vorbele care au pornit pe rețele sociale”. Și a început prin a o numi „el” (am intervenit noi să-i spunem că e „EA”). Stătea în fața sicriului și se justifica”, a mai povestit Frolov.
Unde greșim ca societate și ce trebuie să facem mai departe
Am întrebat-o pe Angela Frolov ce lecție trebuie să învățăm din acest caz: „Dacă se are în vedere o lecție pentru societate, atunci este o situație care arată până unde ajunge ura pe care o seamănă generos și o transmit mai departe copiilor săi. Dar mă tem că cei care poartă această ură nu au niciun regret”. Frolov consideră că nu a fost doar o singură greșeală în acest caz, ci este vorba despre tot sistemul moldovenesc în care crește și se dezvoltă un om: „Și societatea, și sistemul de educație, și legile statului. Moldova este plină de prejudecăți și ignoranță pe multe, multe subiecte”.
Frolov consideră că de bullyingul din școală sunt vinovați profesorii și administrația școlii, întrucât responsabilitatea de a proteja copiii le aparține lor și ei ar trebui să intervină atunci când observă violență și ostilitate. Mai departe, vina i-ar reveni Ministerului Educației: „De homofobia și transfobia profesorilor este vinovat Ministerul Educației, ei trebuie să educe profesorii și să creeze condiții în care orice manifestare a prejudecăților din partea lor ar fi inacceptabilă. Acum avem situația când chiar și în universități profesorii se simt liberi să promoveze ura față de persoanele LGBT. Mai mult, încă se mai învață din manuale vechi în care homosexualitatea este prezentată drept maladie psihică și perversiune”, explică Frolov.
Pentru a face o schimbare e nevoie de foarte multă muncă. „Avem nevoie de lege care ar interzice bullyingul și lege care ar interzice crimele și discursul de ură. Iar pentru persoanele trans avem nevoie de un mecanism pentru schimbarea actelor doar în baza dorinței lor, fără necesitatea de a trece comisia psihiatrică, fără necesitatea de a aduce alte dovezi despre propria identitate (conform noului ICD-11) și fără necesitatea de a trece prin sistemul judecătoresc”, ne explică Frolov.
Schimbarea însă nu vine singură de la ea, nu e suficient doar să avem o lege, este absolut necesar să ne schimbăm noi ca societate. Cum? „Să fim așa cum spunem că suntem: un popor bun la inimă, primitor și să ne iubim aproapele precum ne iubim pe noi înșine. Și ar fi bine să ne dezvoltăm gândirea critică, să căutăm informații, să ne lărgim orizonturile, nu mai putem trăi într-o lume contemporană cu principii din Evul Mediu”, conchide Frolov.
Psihologa Natalia Solovei de la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita” ne spune că un motiv pentru lipsa toleranței în societate este dezinformarea. Prin urmare, acceptarea ar fi cheia succesului pentru aceste persoane. „Atât părinții cât și profesorii ar fi bine să le fie alături, să-i susțină emoțional, să dea dovadă de înțelepciune. Noi, societatea, părinții suntem responsabili de comportamentul copiilor noștri. Noi suntem responsabili de a implanta niște valori pur umane, cum ar fi empatia, compasiunea, nediscriminarea, toleranța, acceptarea. Fiecare dintre noi este diferit și fiecare dintre noi este special. Bazele educației se pun în familie, roadele se observă în societate. Încercând fiecare dintre noi să implantăm niște valori umane în dezvoltarea copiilor noștri, vom avea o societate mai bună.”
Psihologa consideră că este important ca în școli să fie introdus un curs de educație pentru sănătate, pentru a informa tinerii și pentru a-i ajuta să-și gestioneze emoțiile atunci când sunt stresați și că profesorii ar trebui: „Să se informeze din surse veridice ce presupune o persoană transgen. Să organizeze discuții cu elevii despre toleranță, discriminare, bullying, despre gestionarea emoțiilor în situații stresante”.
Predarea educației sexuale în școli rămâne însă un subiect contradictoriu în societatea noastră. Potrivit unui studiu din 2021, mai mult de 50 % dintre moldoveni sunt de acord ca „Educația sexuală” să fie introdusă în lista disciplinelor școlare. Astfel, 56,6 % dintre respondenți ar fi de acord ca această disciplină să fie predată în școală, 33,7 % nu ar fi de acord, iar 9,3 % nu au știut ce să răspundă. Totuși, există diferențe între răspunsuri în funcție de regiuni, dar și în funcție de vârstă. Cele mai deschise pentru introducerea „Educației sexuale” sunt persoanele din centrul țării, iar cele mai rezervate – persoanele din UTA Găgăuzia (aici, 84,6 % dintre respondenți au fost împotriva introducerii acestui obiect de studiu în școli). La fel, tinerii susțin cel mai mult ideea de introducere a „Educației sexuale” în școli. Cu cât vârsta respondenților crește, cu atât numărul susținătorilor acestei idei scade.
Toleranța noastră
La sfârșitul anului 2021, S.C. Magenta Consulting S.R.L a realizat pentru Terre des hommes Moldova și Centrul de Informații GENDERDOC-M un studiu privind analiza problemelor cu care se confruntă adolescenții LGBT+ din Republica Moldova, potrivit Raportului privind Situația persoanelor LGBT+ în Republica Moldova pentru anul 2021.
„Mulți respondenți au vorbit despre expunerea în procesul educativ a opiniilor că persoanele LGBT+ sunt «perverse», «bolnave», «periculoase». Un respondent a menționat că o profesoară la lecții a observat că doi băieți se privesc și a comentat că «părinții voștri vor nepoți, nu relații între același sex». O profesoară nu permitea ca două fete să stea în aceeași bancă și nu începea lecția până acele fete erau separate și stăteau fiecare cu câte un băiat. Unul dintre respondenți a remarcat că este criticat și primește observații de la profesori pentru modul în care se îmbracă. Un băiat transgen a comunicat că a încercat odată să se mute în altă școală, dar a fost refuzată pentru că profesorii nu și-au dorit să-și asume «responsabilitatea pentru siguranța lui»”.
Bullying în școlile din Moldova
În luna februarie 2022, deputații au adoptat introducerea termenului bullying, care va fi reglementat și recunoscut ca o formă de violență psihologică care implică un dezechilibru de putere și care are drept consecință crearea unei situații de intimidare, ostile, umilitoare. O altă modificare ține de includerea noilor caracteristici ale principiilor fundamentale ale educației: nediscriminare și nonviolență.
„Aceste modificări aprobate prin Legea nr. 36/2022 vor intra în vigoare la 16 septembrie 2022 și vor constitui un temei juridic pentru aprobarea Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Educației.
Deputatul Radu Marian, în contextul cazului respectiv, a îndemnat Ministerul Educației să urgenteze aprobarea regulamentului de combatere a fenomenului de bullying școli, introdus în februarie în legislație.
Potrivit datelor prezentate de autorități, în Republica Moldova 86,8 % din totalul elevilor claselor a VI-a-XII-a sunt afectați de bullying. Influența bullyingului asupra elevilor este diferită: unii dintre elevi devin victime ale bullyingului, alții – agresori sau martori. O parte dintre elevi nu se încadrează doar într-un singur grup dintre cele nominalizate mai sus, ei fiind uneori victime, alteori martori ai situațiilor de bullying; în unele cazuri – agresori.
Practic fiecare al treilea adolescent participant la ultimul studiu realizat de UNICEF, în diferite situații, a fost și victimă, și martor, și agresor (34,3 %). Această categorie de adolescenți este mai frecventă în municipiul Chișinău. Fiecare al patrulea elev (26,2 %) este victimă a bullyingului și a asistat la situații de bullying asupra altor copii. Situațiile date sunt mai frecvente în rândul fetelor și al elevilor din clasele gimnaziale. Ponderea elevilor care se află doar într-o singură ipostază în cazurile de bullying este redusă: 11 % sunt doar martori, 8,5 % sunt doar victime și 0,9 % – doar agresori.
Consecințele bullyingului sunt multiple. Una dintre primele consecințe ale bullyingului este lipsa dorinței de a merge la școală. 31,2 % dintre elevi au menționat lipsa dorinței de a merge la școală, din cauza colegilor, cel puțin o singură dată pe parcursul anului precedent. Situația dată a fost frecvent întâlnită în cazul victimelor – 39,3 %, agresorilor – 37,6 % și martorilor – 35,6 %. Fiecare a patra victimă și fiecare al patrulea agresor al bullyingului nu a dorit să meargă la școală, din cauza colegilor, de mai multe ori pe parcursul anului precedent.
Una dintre consecințe însă este și suicidul. Psihologa Natalia Solovei ne-a explicat că „gândurile suicidale sunt un strigăt de ajutor”.
Dacă ești o persoană LGBT și ai nevoie de ajutor, te poți pot adresa pentru suport psihologic la Asociația GenderDoc-M. Dacă ai nevoie de suport psihologic, contactează Centrul prietenos tinerilor Neovita, cel mai apropiat centru comunitar de sănătate mintală sau Linia Verde pentru prevenirea suicidului.
