Deputații au dezbătut azi modificarea Codului educației. În lege a fost stipulat un nou termen – bullying – care va fi reglementat și recunoscut ca o formă de violență psihologică care implică un dezechilibru de putere și are drept consecință crearea unei situații de intimidare, ostile, umilitoare.
Astfel, termenul de bullying va avea următoarea explicație.
Bullying-este o formă de agresivitate care se manifestă în relațiile dintre copii și se referă la acele comportamente prin care un copil sau un grup de copii rănește, dăunează, provoacă suferință, neputință, aduce prejudicii demnității personale în mod intenționat și repetat pentru a obține beneficii sociale: statut, putere, influență în grupul de semeni, prestigiu, popularitate în condițiile în care între copilul/grupul care rănește și copilul rănit există un dezechilibru de putere. Acest tip de agresivitate se desfășoară în relațiile dintre frați, în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.
Prin această modificare fenomenul de bullying atât de prezent în societatea noastră va fi reglementat și recunoscut ca o formă de violență psihologică care implică un dezechilibru de putere și are drept consecință crearea unei situații de intimidare, ostile, umilitoare.
O altă modificare ține de includerea noilor caracteristici ale principiilor fundamentale ale educației: nediscriminare și non-violență.
Termenul bullying s-ar traduce prin intimidare, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică. Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor.
De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici:
# supraponderali sau subponderali;
# au abilități sociale scăzute;
# au puțini prieteni sau nu au prieteni;
# sunt săraci sau bogați;
# au religie sau rasă diferită;
# sunt scunzi sau prea înalți;
# au slabe abilități sportive;
# sunt inteligenți, talentați;
# au dizabilități fizice;
# sunt persoane noi din grup;
# au părinți divorțați sau sunt pur și simplu „diferiți” de ceilalți.
Acest fenomen vizează aspecte clare de discriminare și excludere socială care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă ,naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau o categorie defavorizată.
Toate cadrele didactice vor fi informate cum se manifestă bullyingul, cum se depistează și cum trebuie să acționeze, care sunt metodele de prevenire. Nu pot fi omiși din procesul de instruire nici angajații auxiliari. Instruirea cadrelor didactice care predau disciplina „Dezvoltare personală”, unde copiii trebuie să fie învățați să comunice, să-şi gestioneze emoțiile, conflictele etc.
Astfel, intervenția trebuie să cuprindă următoarele direcții.
— Declararea zero toleranță la violența școlară, inclusiv, la bullying și dezvoltarea Politicii de Protecție a Copilului și a unor practici instituționale de prevenire și combatere a abuzului. Politica de Protecție trebuie să cuprindă atât regulile de comunicare între cadrele didactice și elevi, cât și reguli de comunicare elev-elev .Pentru că avem în Politica de Protecție reguli de comunicare a profesorului cu elevul, avem un cod de conduită a profesorului, în relație cu elevii, dar nu avem aspectul acesta de reglementare a comunicării și relaționării dintre elevi .
—Informarea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar și a părinților despre particularitățile acestui fenomen și conștientizarea consecințelor.
—Abilitarea actorilor din instituția de învățământ de a conlucra, pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Stabilirea unor reguli clare de intervenție, înțelegerea particularităților intervenției în instituția de învățământ, informarea despre serviciile externe existente și referirea, în cazurile necesare.
— Abilitarea părinților de a dezvolta reziliența emoțională la copii.
În Republica Moldova 86,8 % din totalul elevilor claselor a VI-a-XII-a sunt afectați de bullying. Influența bullyingului asupra elevilor este diferită: unii dintre elevi devin victime ale bullyingului, alții agresori sau martori. O parte dintre elevi nu se încadrează doar într-un singur grup din cele nominalizate mai sus, ei fiind, uneori, victime, alteori, martori ai situațiilor de bullying, în unele cazuri, agresori.
Practic, fiecare al treilea adolescent, participant la ultimul studiu realizat de UNICEF, în diferite situații, a fost și victimă, și martor, și agresor (34,3 %). Această categorie de adolescenți este mai frecventă în mun. Chișinău. Fiecare al patrulea elev (26,2 %) este victimă a bullyingului și a asistat la situații de bullying asupra altor copii. Situațiile date sunt mai frecvente în rândul fetelor și al elevilor din clasele gimnaziale. Ponderea elevilor, care se află doar într-o singură ipostază, în cazurile de bullying, este redusă: 11 % sunt doar martori, 8,5 % sunt doar victime și 0,9 % doar agresori.
Consecințele bullyingului sunt multiple. Una dintre primele consecințe ale bullyingului este lipsa dorinței de a merge la școală. 31,2 % dintre elevi au menționat lipsa dorinței de a merge la școală, din cauza colegilor, cel puțin, o singură dată, pe parcursul anului precedent. Situația dată a fost, frecvent, întâlnită în cazul victimelor – 39,3 %, agresorilor – 37,6 % și martorilor – 35,6 %. Fiecare a patra victimă și fiecare al patrulea agresor al bullyingului nu a dorit să meargă la școală, din cauza colegilor, de mai multe ori, pe parcursul anului precedent.
Vezi și: Ascultă-mă ca să nu trag. O încercare de a înțelege fenomenul shooting-ului în școli.
