Vicepremierul Andrei Spînu a menționat în cadrul unei conferințe de presă că, pentru luna noiembrie Moldova va achita aproximativ 450 de dolari per mia de metri cubi de gaze naturale, iar pentru luna decembrie va achita sub 400 de dolari per mia de metri cubi de gaze naturale. Acestea sunt rezultatele negocierilor în urma semnărilor unui nou contract dintre Moldova și Gazprom.
Spînu a spus că prețul pentru consumatorii casnici va crește. Urmează ca Moldovagaz să facă calculele.
„Moldovagaz va pregăti pachetul de documente și va merge la ANRE să solicite creșterea tarifului, iar Guvernul va pregăti pachetul pentru susținerea cetățenilor, va pregăti pachetul de compensații. Tarifele ar urma să fie ajustate începând cu luna noiembrie.
În condițiile noului contract prețul pentru luna noiembrie urmează să fie 450 de dolari, pentru decembrie putem să ne așteptăm sub 400 dolari per mia de metri cubi de gaze naturale. Pe piață prețul este de 1 089 de dolari, iar pentru decembrie prețul de piață va fi în jur de 780 de dolari”, menționează Spînu.
Livrările de gaz conform noului contract urmează să înceapă din 1 noiembrie 2021.
Andrei Spînu a spus că a avut trei obiective la negocierile cu Gazprom:
# să obținem cel mai bun preț;
# să nu admitem o creștere mare a tarifului achitat de cetățeni;
# să discutăm contractul din perspectivă strict comercială și să nu admitem condiționalități politice.
La finalul negocierilor s-au semnat două documente:
# un protocol al negocierilor (în protocol sunt patru aspecte principiale și opt decizii.);
# contractul de livrare a gazelor.
Cele patru aspecte principiale sunt:
# părțile consideră rațional efectuarea unui audit independent al datoriilor Moldovagaz pentru gazul livrat locuitorilor de pe partea dreaptă a Nistrului;
# este rațională prelungirea contractului în baza unor indici bursieri;
# partea moldovenească a menționat că pachetul 3 energetic e o obligație internațională;
# legislația Moldovei prevede asigurarea dreptului investitorilor.
Cele opt decizii din protocol:
# Moldova va convoca ședința inter-guvernamentală moldo-rusă în noiembrie 2021;
# Moldova va propune părții ruse semnarea unui tratat guvernamental în domeniul energetic;
# părțile au convenit ca până la sfârșitul lui 2022 va fi semnată o înțelegere între guvernul Republicii Moldova și al Rusiei în domeniul energetic, care prevede păstrarea statutului actual al Moldovagaz (în protocol nu se face referință la vreo datorie);
# până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru un termen de cinci ani;
# Moldova va organiza un audit independent pentru a înțelege datoriile. Raportul final urmează a fi coordonat cu Consiliul de Observatori al Moldovagaz;
# părțile au convenit că aplicarea sancțiunilor către MoldovaGaz până la sfârșitul lui 2022 este inadmisibilă. Or, aplicarea acestor sancțiuni va crește datoria MoldovaGaz;
# Gazprom și MoldovaGaz vor prelungi pe un termen de cinci ani contractul semnat in 2006;
# partea moldovenească, în cadrul comisiei pentru situații excepționale, va asigura resurse financiare pentru a plăti gazul din octombrie si noiembrie 2021, cu scopul de a nu admite creșterea datoriilor Moldovagaz.
Procurarea gazului din surse alternative din ultima săptămână a costat bugetul Republicii Moldova 16,9 milioane de dolari.
Amintim că Republica Moldova a instituit starea de urgență pe o perioadă de 30 de zile (22 octombrie-30 noiembrie), din cauza eșecului negocierilor dintre Moldovagaz și concernul rus Gazprom în privința contractului de furnizare a gazelor naturale și a reducerii volumului livrărilor din partea Rusiei. Ucraina și-a declarat suportul pentru țara noastră în contextul crizei de gaze.
Moldova a făcut deja două achiziții de gaze din alte surse decât Gazprom: prima, de un milion de metri cubi a venit din Polonia, a doua, tot de un milion de metri cubi vine prin Vitol, unul dintre primii trei transportatori mondiali de produse petroliere.
E de menționat că în contextul crizei gazelor din Moldova, Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Moldovei 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.
