Visurile devin realitate, dacă nu aștepți planetele să se alinieze perfect, ci depui mult efort și străduință. Este și cazul Mihaelei Eșanu, o tânără absolventă a liceului „Gheorghe Asachi” din Capitală, care a fost acceptată la Harvard, înainte de a-și cunoaște notele la examenele de bacalaureat.
Mihaela este una dintre tinerii cu patru de 10 la examenele de bacalaureat. Tânăra a fost scutită de trei probe cu nota 10 din oficiu. Prin urmare, eleva nu a fost nevoită să se prezinte la examenele de BAC: de limba și literatura română, de fizică și limba străină (franceză). 
„Am obținut această performanță, datorită muncii sistematice, participării regulate la olimpiadele municipale, republicane și internaționale încă din gimnaziu. Scutirea de la cele trei probe de bacalaureat a fost o confirmare a eforturilor depuse atât de mine, cât și de profesori, și părinți, care au investit în mine tot ce au putut.”
„Cele mai mari emoții le aveam când eram în toiul pregătirilor”
Tânăra menționează că pregătirea pentru bacalaureat, deși avea de susținut o singură probă, a fost intensivă și emoționantă. Eleva spune că a învățat cel mai mult cu două-trei săptămâni înainte de examen, perioadă foarte stresantă, deoarece avea un volum semnificativ de informații de revizuit. „Cele mai mari emoții le-am avut înainte de bacalaureat, când eram în toiul pregătirilor. Așadar, atmosfera înainte de accesarea site-ului cu rezultate a fost una destul de calmă și relaxată, iar cea survenită imediat după aflarea punctajului acumulat – dominată de entuziasm (pe cât de mult poți să ai la 5 dimineața, după doar 2-3 ore de somn).”
Cu geanta plină de teste de exersare
Mihaela menționează că a încercat să nu irosească vreo clipă liberă. Prin urmare, avea mereu în geantă o mapă plină cu teste de exersare, propuse în anii precedenți, pe care le rezolva în timp ce își aștepta prietenii în cafenele sau înainte de somn. „Eu nu cred în scuza că nu ai timp pentru ceva. Dacă vrei să te vezi cu prietenii, de exemplu, o să lași tema la matematică pentru mai târziu, sau pentru weekend, sau n-o s-o faci deloc, dacă așa de tare vrei să te vezi cu ei. Adică, cel mai important e să existe această dorință.”
„Nu trebuie să studiezi mult, ci eficient”
Tânăra este sigură că pentru a ajunge elev olimpic nu trebuie să studiezi mult, ci eficient. „Din proprie experiență, afirm că poți și să deții acest statut de „olimpic”, și să ai timp liber. Printre pasiunile mele se numără: cinematografia (în special americană), sportul (ador să privesc fotbal și să joc tenis), și să petrec ore întregi în compania oamenilor care mă inspiră, adică prietenii mei”.
Facultatea în SUA, la Harvard
Tânăra a fost acceptată la Harvard cu mult timp înainte de a-și vedea rezultatele la examenele naționale de absolvire a liceului. „Notele la BAC contau mereu mai mult pentru mine, veneau să-mi demonstreze că mă pot descurca și cu asta, pe lângă testele pe care le-am susținut pentru admiterea la universitate. Oficial, cerința din partea Harvard-ului era să am note trecătoare la examenul de bacalaureat, dar eu nu m-aș fi putut mulțumi vreodată cu un 5 sau 6.”
Admiterea la Harvard, una dintre cele mai prestigioase universități din lume, după criteriile de predare, cercetare și perspectivă internațională, a fost un vis devenit realitate pentru Mihaela. Tânăra visa să ajungă la această universitate încă de pe băncile gimnaziului, respectiv, a început să se intereseze despre documentele care trebuie incluse în depunerea dosarului și testele standardizate SAT, pe care urma să le susțină, prin clasa a opta.
„Niciodată nu voi uita cum, ori de câte ori aveam ocazia, în duș sau în transportul public, îmi schițam ideile pentru personal statement-ul meu (eseul pe care se bazează întreaga aplicare). Nu sunt încă totalmente sigură în materie de domeniul pe care îl voi alege; de aceea, mă consolează mult ideea că nu sunt nevoită să iau această decizie decât la sfârșitul celui de-al doilea an de studii. Totuși, mi-ar plăcea să încerc să studiez științe politice, combinându-le cu puțină filozofie.”
În cele din urmă, Mihaela nu exclude posibilitatea de a reveni acasă, în Moldova. Cu toate acestea, îi este greu să se pronunțe cert în legătură cu viitorul său îndepărtat. „Trebuie mai întâi să văd cum mă adaptez în societatea americană, în special la comunitatea universității Harvard. În orice caz, ar fi foarte frumos să revin aici după ce îmi termin studiile de licență în SUA și să aplic toate cunoștințele și aptitudinile dobândite acolo la mine în țară, făcând o schimbare spre bine chiar la noi (de ce nu, pe arena politică).”
