Declaraţia preşedintelui Barroso după întrunirea sa cu prim-ministrul României Victor Ponta şi prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă este prezentată în textul ce urmează.
„Punct de presă/Bruxelles
15 noiembrie 2013
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor.
Este o plăcere să-i salut astăzi la Comisia Europeană pe prim-ministrul României Victor Ponta şi prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă.
Motivul întrunirii noastre este de a extinde cooperarea şi interconexiunile noastre, atât pe plan politic, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura, între statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii şi vecinii noştri apropiaţi din Est.
Permiteţi-mi să reiterez, aşa cum am menţionat în timpul întrunirii noastre, că astăzi avem o mare premieră. Este pentru prima oară, de când îmi pot aminti, când avem o întrunire între Comisie, guvernul unui stat-membru al UE şi guvernul unui partener şi prieten apropiat, care urmează să realizeze o asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană.
Aceasta este o premieră şi aş dori, cu această ocazie, să transmit mulţumiri speciale României şi dvs. personal, domnule prim-ministru Ponta. Apreciem foarte mult susţinerea dumneavoastră puternică a parcursului european al Republicii Moldova, cât şi a Parteneriatului Estic. Acest fapt demonstrează că România nu doar beneficiază de integrarea europeană, dar, de asemenea, oferă o contribuţie foarte importantă la proiectele noastre comune europene şi valorile comune europene. Vă mulţumesc pentru aceasta.
De asemenea, vă mulţumesc, domnule prim-ministru Leancă, pentru angajamentul european puternic al dvs. Calitatea convorbirilor noastre de astăzi vine doar să confirme cât de mult ne înţelegem în aspectele referitoare la valorile şi parcursul european al ţării dumneavoastră.
Obiectivele politicilor noastre nu se limitează la hotarele noastre. Aici putem să aducem exemplul aspectului strategic al interconexiunilor energetice, principalul obiectiv al întrunirii noastre. La şedinţă a participat, de asemenea, comisarul Oettinger.
Securitatea energetică şi diversitatea aprovizionării cu energie are o importanţă decisivă pentru Uniunea noastră şi pentru vecinii noştri. Fiecare cetăţean european trebuie să aibă acces la energie în condiţii de siguranţă şi la preţuri accesibile. Nici un stat european nu trebuie să fie ca o insulă energetică, izolat de reţelele europene. Iar Republica Moldova, în calitate de membru al Comunităţii Energetice, trebuie să aibă libertatea să aleagă aceleaşi drepturi de acces la piaţa energetică internă, dacă doreşte.
Acesta este un principiu general, care trebuie subliniat înainte de Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius ce va avea loc peste două săptămâni. Noi oferim sprijin şi angajament profund vecinilor şi prietenilor noştri, iar alegerile lor libere şi democratice trebuie respectate.
Astăzi, am realizat progrese semnificative în identificarea listei de priorităţi pentru proiectele comune de interconectare energetică şi a modalităţilor de transpunere a acestora în practică.
De fapt, am luat şi unele decizii concrete. Şi am identificat două priorităţi principale pe termen scurt:
În primul rând, proiectele de gazificare, care vor face posibile livrările de gaze naturale din România până la Chişinău.
Gazoductul Iaşi-Ungheni este deja în proces de construcţie. Acest proiect reprezintă prima interconectare directă a Republicii Moldova cu piaţa europeană a gazelor şi primul pas în cadrul unui proiect mai larg care are drept scop conectarea Chişinăului la piaţa de gaze a UE. Aceasta va spori foarte mult capacitatea Republicii Moldova de a-şi diversifica sursele şi rutele energetice. Vor avea de beneficiat atât întreprinderile, cât şi cetăţenii.
Astfel de proiecte de dezvoltare a infrastructurii ar trebui, desigur, să fie însoţite de realizarea reformelor de piaţă şi măsurilor de reglementare necesare în Republica Moldova. Acesta va permite întreprinderilor să cumpere gaze naturale din surse diferite şi să le transporte pe diferite căi. Prin urmare, implementarea cu succes a acestuia va fi considerată drept un exemplu pentru alte proiecte de infrastructură.
În al doilea rând, am identificat cel mai important proiect de energie electrică, staţia de tip „back-to-back” din reţeaua Vulcăneşti-Isaccea, care va permite Republicii Moldova să-şi majoreze importurile de energie electrică din România până la jumătate din consumul anual de energie al Republicii Moldova.
Ambele proiecte pot contribui la sporirea considerabilă a securităţii energetice a Republicii Moldova prin stabilizarea aprovizionării cu energie şi prin reducerea riscului de majorare a preţurilor.
Am promis astăzi, că Comisia va continua să ofere suport politic şi financiar. UE a oferit deja 7 milioane de euro pentru proiectul de interconectare a gazoducturilor Iaşi-Ungheni, care este în prezent în construcţie, iar noi finanţăm, de asemenea, studiul de fezabilitate pentru conectarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la sistemul de energie electrică ENTSO-E.
Vom continua să acordăm sprijinul nostru tuturor părţilor pentru a promova aceste proiecte. Am discutat, de asemenea, posibilitatea de a oferi sprijin semnificativ prin intermediul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate a UE prin utilizarea împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale, nu numai de la Banca Europeană de Investiţii, dar şi de la BERD şi Banca Mondială.
Dintr-o perspectivă mai largă, am solicitat atât României cât şi Republicii Moldova să se implice în mod activ în activitatea Uniunii Europene pentru diversificarea aprovizionării cu gaze în sud-estul Europei, prin dezvoltarea unui coridor reversibil al fluxului de gaze în Europa de Sud-Est, din Grecia până în Ucraina.
Toate acestea demonstrează importanţa cooperării noastre. Iar Comisia are un angajament puternic de a asigura posibilitatea conectării tuturor ţărilor vecine care doresc să fie conectate la sistemul energetic european. Cooperarea strânsă pe care de care au dat dovadă România şi Republica Moldova în acest domeniu este un pas înainte foarte pozitiv, şi aş dori să mulţumesc încă o dată celor doi prim-miniştri pentru viziunea şi conducerea lor. Noi, cei din cadrul Comisiei, vom continua să susţinem prietenii noştri.
Pe această notă, am o deosebită plăcere să anunţ astăzi că, după eforturile considerabile ale autorităţilor Republicii Moldova din ultimii trei ani, raportul Comisiei privind liberalizarea regimului de vize, care va fi publicat în această dimineaţă, conchide că Republica Moldova îndeplineşte toate obiectivele de referinţă stabilite. După Summit-ul Parteneriatului Estic, Comisia Europeană va prezenta o propunere legislativă privind anularea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin paşaport biometric. Aceasta este o noutate foarte bună pentru cetăţeni şi un element foarte concret în parcursul către asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană, deoarece, în acest caz, este vorba de relaţiile dintre oameni. Noi vom asigura realizarea parcursului european.
Vă mulţumesc pentru atenţie.”
Notă: Discursul a fost transmis de serviciul de comunicare împuternicit de Comisia Europeană în Republica Moldova.
