Nu există legi care să stabilească cât de rapid ar trebui să ajungă ambulanța la tine, pentru că dacă ar fi, tribunalele ar fi ocupate non-stop cu cazuri din astea. Voluntarii suedezi au găsit o soluție.
Există înțelegeri între guvernele regionale și spitale, dar sună cam așa: „Opt minute sau mai puțin în 90% din cazuri”, ceea ce înseamnă că nu e o crimă dacă ajung în zece minute, când deja ești o legumă. În zonele aglomerate din California de Sud, regula spune că ambulanța ajunge „în 12 sau 15 minute în 90% din cazuri”. Deja te-ai dus până ajung ei la tine.
Suedia a găsit o idee mai bună. Institutul Karolinska, școala medicală în cadrul căreia un comitet oferă în fiecare an Premiul Nobel pentru medicină, a înființat un sistem numit „SMSlivrAddare” sau „Salvatorii prin SMS”. Când o ambulanță din Stockholm e anunțată că cineva a făcut atac de cord, acest program experimental trimite un mesaj tuturor voluntarilor înscriși în program care se află în vecinătatea persoanei respective.
Voluntarii care primesc mesajul s-au înscris în program și au dovedit că sunt capabili să efectueze o resuscitare cardio-pulmonară. Imediat ce sunt anunțați, primesc indicații și informații despre cum să ajungă în zonă, care de obicei e la maxim jumătate de kilometru distanță.
Un utilizator Reddit din Suedia, cu pseudonimul Dalecarlian, e un voluntar care a povestit cum e să primești o astfel de misiune:
„Am primit un telefon de la un număr necunoscut la oră 10 p.m. Un robot mă anunța că „un atac de cord a avut loc în apropierea dvs. Veți primi adresa prin SMS”. Apoi a urmat un mesaj cu adresa, cu numele de pe ușa apartamentului și un link de la Google Maps.
Am ezitat 10-30 de secunde pentru că era foarte târziu. Prietena mea mi-a zis: „Hai, du-te.” Mi-am imaginat că oricum n-o să pot dormi, o să mă simt groaznic dacă cineva va muri, iar eu aș fi putut face ceva să schimb asta. Mi-am luat niște pantofi și am fugit pe ușă.
Când am ajuns pe strada respectivă, am văzut o ambulanță care gonea în sens invers, probabil din cauza semnelor de circulație din cartierul acela. Dar eu am reușit să mă descurc cu harta.
Am ajuns acolo imediat după o fată care și ea era voluntară în programul Salvatorii prin SMS. Se întâlnise și ea cu ambulanța și-i făcuse semn să oprească. Un tip deja începuse resuscitarea, dar am sărit și i-am luat locul. Au durat 20-40 de secunde până când a venit ambulanța și poliția. După ce au preluat ei controlul asupra situației, am plecat acasă.
Nu știu dacă omul a supraviețuit și nici nu vreau să știu. Sper că ce am făcut a contribuit la salvarea vieții lui.”
Dacă experiența vi-a părut interesantă, să știți că există totuși și dezavantaje. Un alt utilizator Reddit cu pseudonimul Fentonquest i-a avertizat pe toți cei care vor să se implice în program: „Uneori veți da peste o persoană care a murit deja. Trebuie să știți asta înainte să va înscrieți.” La fața locului, spune Fentonquest, autoritățile vor fi preocupate de persoana bolnavă, nu de sensibilitățile voastre. „Nimeni nu va avea timp să te întrebe cum te simți sau să te ajute să te relaxezi.”
În ciuda șanselor ca voluntarii să se aleagă cu mici traume, experimentul pare să funcționeze foarte bine. Potrivit studiului oficial, voluntarii au ajuns la locul incidentului mai rapid decât ambulanța în 44% din cazuri și au început resuscitarea.
Sursa: vice.com
