Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.
Acum patru ani, în Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016 (SRSJ), autorităţile şi-au luat angajamentul de a implementa real şi eficient mecanismul de verificare a declaraţiilor de venituri şi proprietate, a celor de interese personale, dar şi a incompatibilităţii de funcţii ale actorilor din sectorul public.
După aprobarea Strategiei, a fost creată Comisia Naţională de Integritate (CNI), instituţie care are menirea să examineze aceste abateri. Până acum însă CNI are doar rolul de constatator, fiindcă nu poate aplica sancţiuni. Deoarece puţini subiecţi ai declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI au fost realmente sancţionaţi, mai mulţi experţi anticorupţie din ţară şi de peste hotare au ajuns la concluzia că actualul cadru legislativ ar trebui modificat. Astfel, după mai multe recomandări internaţionale, au fost elaborate trei proiecte de legi (Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, Legea cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative), iniţiative care, între altele, urmau să reformeze şi să asigure independenţa instituţională şi operaţională a CNI.
Viceministrul Justiţiei: „Pachetul de legi a fost restituit printr-o decizie politică”
Ajunse în Guvern, proiectele de legi nu au fost agreate de foştii miniştri ai Partidului Democrat din Guvernul Gaburici şi au fost întoarse la Ministerul Justiţiei pentru modificare. Însă nu se ştie dacă ele vor mai fi adoptate. „Formal, aceste proiecte au trecut toate etapele, Ministerul Justiţiei continuă să lucreze asupra lor, însă conceptual nu se va schimba nimic. Noi suntem gata să le trimitem la Guvern, dacă le-ar accepta, însă în condiţiile actuale, Executivul fiind în exerciţiu, nu primeşte proiecte de legi”, spune Nicolae Eşanu, viceministrul în exerciţiu al Justiţiei. El admite că după ce ar ajunge din nou la Guvern, aceste proiecte ar putea fi reîntoarse Ministerului Justiţiei. „Ele au fost restituite printr-o decizie politică şi cu acelaşi succes ar putea să se repete acest parcurs”, adaugă N. Eşanu.
Urmează absorbirea CNI de către CNA?
Între timp, un nou grup de lucru, creat la iniţiativa speakerului Parlamentului, Andrian Candu, lucrează la o altă iniţiativă, prin care se propune comasarea CNI cu CNA. Din acest grup fac parte reprezentanţi ai Procuraturii Generale, CNA, unii exponenţi ai societăţii civile şi deputaţi în Parlament. Asociaţia Presei Independente (API) a intrat în posesia unei copii a proiectului care prevede modificarea şi completarea Legii cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie. Aici este prevăzută lichidarea CNI: „CNA se organizează prin fuziune realizată prin absorbirea CNI de către CNA, fiind succesorul de drept al acestuia”, se spune în proiect. Aşadar, toate atribuţiile de control al averilor, al intereselor personale şi al incompatibilităţilor de funcţii ar urma să fie date Centrului Naţional Anticorupţie.
Lilia Caraşciuc: „CNI este pur şi simplu omorâtă premeditat”
Unul dintre membrii acestui grup de lucru, directoarea Transparency-International Moldova, Lilia Caraşciuc, spune că iniţial grupul a fost creat pentru a reseta actualul sistem de integritate, adică pentru a impulsiona adoptarea pachetului de legi împotmolite la Guvern. Până la urmă însă câţiva membri ai grupului au început să lucreze la noua iniţiativă. Lilia Caraşciuc crede că această comasare a CNI cu CNA se pregătea demult. „Noi ne-am alăturat benevol acestui grup de lucru pentru a reseta sistemul naţional de integritate şi am insistat de mai multe ori ca proiectele de legi să fie votate de Guvern, însă eram amânaţi. Chiar la primele şedinţe, deputatul Sergiu Sârbu a şi menţionat, printre altele, că CNI trebuie lichidată. Acum vedem, sub pretextul resetării sistemului de integritate, o intenţie de a captura şi a controla instituţiile anticorupţie. CNI este pur şi simplu omorâtă premeditat”, afirmă reprezentanta TI-Moldova.
În replică, deputatul democrat Sergiu Sârbu afirmă că în Republica Moldova sunt multe instituţii anticorupţie, de aceea el susţine ideea concentrării competenţelor anticorupţie într-o singură sau cel mult două entităţi. „Există un grup de lucru cu experţi din Consiliul Europei, dar şi cu cei din societatea civilă de la noi, unde se discută resetarea întregului sistem anticorupţie şi nu este vorba doar despre comasarea CNI cu CNA, este un spectru mai larg de probleme. Decizia încă nu este luată, dar cu certitudine trebuie să avem mai puţine instituţii anticorupţie. În prezent, în multe cazuri există o dublare de competenţe în acţiuni de prevenire, de combatere şi de judecare a actelor de corupţie. Cu siguranţă, acest sistem trebuie reformat, deoarece şi-a demonstrat ineficienţa”, explică Sergiu Sârbu.
Lilia Ioniţă, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), spune că a auzit despre acest proiect, însă nu l-a citit: „Lucrurile trebuie privite complex: dacă urmărirea penală va trece de la CNA către procuratură, atunci CNA rămâne doar cu prevenirea. În acest caz, nu cred că este justificată prezenţa a doua instituţii de prevenire, CNI şi CNA. Important e de văzut în ce formă se propune trecerea competenţelor: de la CNA la CNI sau invers”.
Expertă CRJM: „Se doreşte concentrarea puterii”
O altă membră a acestui grup de lucru, jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că proiectul nou, de comasare a CNI cu CNA, este „periculos şi negândit”. „De fapt, este o dorinţă clară a autorităţilor de a împiedica cu orice preţ consolidarea CNI şi abilitarea acesteia cu funcţii de control efectiv a modului de declarare a averilor şi intereselor personale. Pericolul cel mai mare pe care îl văd în comasarea CNI cu CNA este concentrarea nejustificată a competenţelor la un organ, care până acum nu a demonstrat performanţe şi care a fost permanent subiectul disputelor de subordonare politică, în funcţie de majoritatea de la guvernare”, spune Nadejda Hriptievschi. Ea crede că prin această iniţiativă se doreşte concentrarea puterii. „Întrebarea logică este dacă ne dorim un stat în stat sau totuşi vrem organe funcţionale şi cu competenţă rezonabilă? După rezistenţa opusă de Parlament la adoptarea Legii procuraturii, a Guvernului să adopte cele trei proiecte de legi cu privire la sistemul naţional de integritate şi legislaţia conexă cu privire la procuratură, din graba şi lipsa totală de transparenţă în trecerea CNA din subordinea Guvernului în a Parlamentului, dar şi din acest proiect de lege eu înţeleg că partidele care acum iau deciziile în această ţară şi câţiva reprezentanţi ai unor instituţii-cheie nu vor să creeze instrumente reale de luptă cu corupţia. Este clar că se vrea concentrarea de puteri în instituţiile comode, deja testate, astfel încât orice progrese în lupta cu corupţia să dureze cât mai mult, iar populaţia să fie în continuare alimentată cu promisiuni goale”, conchide experta CRJM.
Preşedintele CNI: „Faptul că CNI ar putea avea atribuţii de sancţionare, probabil, a supărat pe cineva”
Amintim că în pachetul de legi aflat acum la Ministerul Justiţiei este exclusă varianta colegială de luare a deciziilor de către CNI, însă pentru o transparenţă mai mare se propunea instituirea Consiliului de Integritate. Acesta urma să fie format din şapte membri desemnaţi de diferite instituţii publice şi selectaţi din rândul societăţii civile şi al jurnaliştilor. De asemenea, pachetul prevedea şi împuternicirea CNI cu atribuţia confiscării civile a bunurilor dobândite ilicit.
Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, este de părere că intenţia de a-i atribui Comisiei noi competenţe a şi dus la elaborarea unei iniţiative de a lichida CNI. „Prevenirea corupţiei trebuie să fie separată de combaterea fenomenului. Combaterea înseamnă aplicarea legii penale, pe când prevenirea presupune activităţi de ordin administrativ, care exclud factorii ce influenţează corupţia. Eu am văzut acest proiect de lege privind comasarea celor două instituţii. Prin prisma relansării sistemului anticorupţie, s-a demonstrat faptul că se doreşte a fi aplicate doar interesele unei peroane sau ale unui grup. Dacă pachetul de legi care se află la minister ar fi adoptat, CNI ar avea mai multe competenţe, inclusiv de sancţionare, şi cred că acest fapt a supărat pe cineva, de aceea se insistă pe comasarea CNI cu CNA, ceea ce nu este un lucru pozitiv pentru Republica Moldova”, concluzionează Anatolie Donciu.
Lilia Zaharia
