Licențiat la ULIM și cu masteratul făcut în Suedia, Victor Popovici ne povestește cum e să revii acasă după doi ani lipsă, ne explică diferența dintre sistemul de învățământ de acasă, în SUA și Suedia, și oferă sfaturi practice tinerilor care abia așteaptă să plece în Europa.
#diez: Ce ți-a plăcut cel mai mult în societatea suedeză, în mijlocul căreia te-ai aflat doi ani?
Victor: În Suedia îmi place faptul că tinerii sunt activi, modești, mai puțin materialiști, fac voluntariat, au hobby-uri interesante, călătoresc. Îmi place să discut cu lumea de acolo, să mi se vorbească despre orașe de care nu prea am auzit, despre filme pe care nu le prea cunosc, să mi se recomande muzică bună de care anterior nu prea știam, ș.a.m.d.
Îmi place să trec pe lângă o grădiniță dimineața și să observ tinere mămici suedeze (sau tătici) ce își aduc copii cu bicicleta, îi lasă la grădiniță și își continuă drumul spre servici. Îmi place să merg la un muzeu de arte și să admir picturi celebre, și să observ că unele lucrări aparțin unor familii ce au decis să le păstreze la muzeu, astfel încât omul de rând să se poată bucura și să poată aprecia arta.
Îmi place să aflu că anumite școli, spitale, universități, parcuri, biblioteci au fost fondate din banii unor oameni înstăriți, oameni pentru care dragostea și grija față de comunitate era mai presus decât dorința de a-și construi palate. Îmi place să merg la un mall și să văd persoane cu dizabilități sau bătrâni în cărucioare electrice, ce își caută o cămașă, o pălărie, sau un cadou pentru o persoană dragă, sau stau la o cafea cu prietenii și își trăiesc cu adevărat viața. Pentru că transportul public, trotuarele, instituțiile, blocurile de locuit și magazinele sunt adaptate necesităților persoanelor cu dizabilități.
Îmi place să văd că lumea de acolo depune efort și sortează/reciclează gunoiul, respectă natura, devin consumatori mai responsabili și se interesează și de istorioara produsului de pe raft, sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse ”fair-trade” sau produse din materiale reciclabile. Îmi place să văd că legea e în capul mesei și servește majorității.
Îmi place să văd că animalele de companie au drepturi, câinii nu servesc drept sonerie la poartă ci sunt cu adevărat membri ai familiei. Ghandi zicea că progresul unei națiuni se poate determina după felul în care aceasta își respectă necuvântătoarele.
Sunt multe lucruri care îmi plac în Suedia. Noi avem o gravă problemă de mentalitate dar sper să importăm cât mai rapid măcar o parte din valorile ce domină societățile înalt-avansate, societățile europene.
Celor care au trăit departe de casă câteva luni sau ani le sunt cunoscute emoțiile ultimelor două zile înainte de revenirea acasă și trecerea pe listă a tuturor schimbărilor ce s-au produs cu personalitatea lor în perioada trăită într-un mediu străin.
Pentru cei care nu au părăsit Moldova decât pe timpul vacanțelor, Victor povestește: „ sunt foarte mulțumit, a fost o experiență frumoasă, am învățat multe, am călătorit, am cunoscut oameni frumoși, oameni interesanți, oameni inteligenți, locuri frumoase. Recomand tuturor o experiență de genul ăsta, în străinătate.
Momentul în care părăsești orașul unde ai locuit câțiva ani e deosebit. Pe lângă trăirile, bucuriile și greutățile pe care le lași urmă îți mai dai seama că ești un alt om. Sunt persoane și momente care îți vor lipsi dar înțelegi că îți va fi dor și de tine însuți, așa cum ești tu, la momentul cela, în ultimele ore petrecute acolo; cu toate gândurile, tristețile și visele tale. O experiență de genul ăsta te remodelează, te ajută să crești, să fii mai sigur în propriile forțe și abilități. Viața merge înainte și astfel de experiențe reprezintă un mare avantaj.”
În doi ani Republica Moldova a trecut prin câteva schimbări substanțiale: alegerea președintelui țării în 2012, mai multe vizite ale oficialilor înalți din UE în perioada anilor 2012 – 2014, repararea drumurilor, parafarea Acordului de Asociere și multe altele.
„Există schimbări vizibile dar, evident, cu toții ne-am fi dorit să trăim o tranziție mai accelerată. Observ schimbări importante legate de libera exprimare și mass-media din Republica Moldova. Deși instituțiile media nu sunt chiar independente și depind în anumită măsură de sponsorizările unor grupuri de interese, lipsesc cartelurile media și există un oarecare pluralism de opinie; lumea se exprimă mai liber și pe internet; scandalurile ies la iveală mult mai ușor; politicienii și birocrații sunt criticați mai des; cenzura e mai puțin vizibilă.
Cred că și societatea civilă e supusă mai rar presiunilor și are parte de mai puține experiențe negative în relația sa cu autoritățile. Observ tot mai multe evenimente culturale, un mai mare interes pentru astfel de evenimente, avem deja și festivaluri de calitate, sunt schimbări frumoase în sensul ăsta.
Mă bucură și faptul că suntem mai bine văzuți în Europa, suntem încurajați, îndrumați, apare un mai mare interes față de țara noastră. Observ inițiative bune din partea unor ministere, mă bucură intenția de a reforma învățământul, poliția, aș vrea ca intențiile respective să nu se limiteze doar la niște schimbări la suprafață.”
Despre politică, pile și mită, Victor ne spune: „Politic cred că e mai bine. Din păcate trăim într-o societate particularistă, organizată ierarhic, o societate în care distribuția bunurilor și accesul la anumite servicii publice are loc neuniform. Principala monedă de schimb în astfel de societăți nu e banul, ci poziționarea individului în acest sistem piramidal și/sau relația sa cu anumite persoane din sistem.
Fie că e vorba de un spital, un punct vamal, o grădiniță publică sau un oficiu poștal – fiecare subsistem își are privilegiații săi pentru care e nu-i mare problemă să beneficieze de anumite servicii greu accesibile oamenilor de rând. Pentru cei neprivilegiați și fără de “relații” există altă posibilitate murdară de a “rezolva” anumite “probleme” la spital sau procuratură – mita. Corupția e un produs al societății particulariste, nu un fenomen independent. În condițiile în care apar câteva partide la conducerea statelor particulariste, observăm complicații – vârful piramidei se împarte între părți, iar diviziunea sistemului ierarhic duce la conflicte de interese, diviziuni neclare la nivelurile inferioare, eficiență redusă a întregului sistem ierarhic/piramidal. De aici și certuri, și instabilitate politică, și migrări dintr-un partid în altul. Totodată, e mult mai rău cu doar un partid la conducere, un partid ce își consolidează pozițiile în întregul sistem.”
Acum Victor scrie teza de master, lucrul asupra căreia îi ocupă tot timpul. După finisarea tezei, planifică să facă o analiză minuțioasă a tuturor oportunităților, dintre care face parte voluntariatul în străinătate combinat cu una – două călătorii.
Victor are experiență de studii acasă, în SUA și Suedia. Iată de am aflat de la el despre avantajele și dezavantajele studiilor în toate trei țări: „Voi spune în baza observațiilor și experiențelor proprii. Evident, universitățile din străinătate sunt dotate mai bine: au săli de clasă moderne, biblioteci mult mai bune, cantine, câte un complex sportiv bun, parcări pentru biciclete, platforme online, etc.
Și mediul contează foarte mult, e mult mai bine să ai un grup de studenți cu un nucleu activ, pasionați de istorie sau economie de exemplu; studenți care creează un mediu competitiv dar se mai ajută unul pe altul, mai discută un articol, o carte, o prelegere la o cafea sau bere; se contrazic, se completează; și prin asta fac schimb de informații și acumulează/dezvoltă anumite abilități și în afara orelor.
Universitățile din Moldova ar mai trebui să înțeleagă că studentul este și clientul lor, respectiv e important să ai clienți satisfăcuți iar un client mulțumit atrage și clienți noi. Nu prea înțeleg rostul anumitor proceduri în cadrul universităților din țara noastră, nu înțeleg de ce eu, în calitate de student/client ar trebui să stau sub uși, să rog pe cineva să-mi semneze o hârtie, să ma plimb cu cereri și alte foițe de la un etaj la altul, când s-ar putea ocupa de chestiile astea 2-3 angajați ai universității.
În SUA am văzut cea mai bună atitudine față de client, ai advisori cu care te întâlnești și discuți progresul tău, ai profesori cu care te întâlnești și discuți lucrările, ai un feedback foarte bun din partea lor, toate ușile sunt deschise, toți încearcă să te ajute, clientul/studentul are prioritate. Evident, în Moldova avem multă corupție, iar asta afectează mult calitatea studiilor și felul în care o diplomă de la noi e văzută de angajatori.
Totodată mă bucură faptul că în universitățile de la noi se organizează tot mai multe conferințe, avem cluburi, cursuri adiționale, astea sunt servicii care afectează pozitiv experiența studentului.
Comparativ cu SUA, studiile în Republica Moldova sunt și foarte accesibile, raportate la același salariu mediu pe economie. Dar nu putem visa la studii de calitate, ce-ar costa 10 sau 20 mii Euro, achitând un contract de studii de 300-500 Euro.”
Atunci când ne pregătim să plecăm din țară pentru mai mult timp, ne creăm așteptări în legătură cu oamenii pe care i-am putea întâlni și despre șirul imens de activități pe care le-am putea desfășura împreună.
Despre așteptările și realitățile aflării într-un mediu european pentru continuarea studiilor, despre suedezi, tânărul ne explică: „Europenii, sunt foarte diferiți. Cultura suedeză e diferită de cea italiană sau balcanică, respectiv asta afectează interesele comune, gândirea, abordarea sarcinilor și experiența studentului în general. Și tinerii de la noi sunt diferiți, au interese diferite, pe lângă asta unii sunt mai independenți, mai descurcăreți, în timp ce alții au în permanență nevoie de comunicare cu cei de-acasă, nu se simt în largul lor printre străini, se adaptează mai greu ș.a.m.d. O experiență în străinătate te face mai independent, te maturizează, îți sporește nivelul de adaptabilitate la un mediu nou, călătorești, cunoști lume bună, devii mai productiv într-un mediu multicultural.”
După o experiență europeană, cum crezi, când să facă tinerii masteratul, îndată după absolvirea licenței, sau peste câțiva ani?
Victor: Eu l-am făcut imediat după absolvirea licenței, am aplicat la studii în Suedia și am obținut o bursă bună. Cred că ar fi mai bine totuși să acumulezi ceva experiență înainte de a aplica la studii de masterat, însă în cazul în care este oportunitatea de a obține o bursă bună și tânărul are încredere în forțele proprii, nu văd ce l-ar împiedica să facă masteratul imediat după licență. Încă un detaliu, majoritatea colegilor mei de la masterat erau cu 3-4 ani mai în vârstă.
Din 29 aprilie Moldova are regim liberalizat de vize. Unde ai recomanda moldovenilor să călătorească în această vară?
Victor: Europa e bogată în orașe și locuri frumoase. Există diverse tipuri de turism, fiecare cu bucuriile sale. Pe lângă turismul clasic sau „mainstream” le recomand tinerilor moldoveni să aplice și la diverse școli de vară, conferințe, să meargă la festivaluri culturale prin Europa, să călătorească și cu rucsacul, cu cortul, așa cum fac tinerii europeni. Să iasă puțin din zona de confort și să nu arunce bani pe hoteluri de 4-5 stele și bilete de avion mult prea scumpe. Când apar copiii și călătorești cu ei, e deja altă istorie.
Un sfat tinerilor de azi care abia pășesc în lumea matură și plină de oportunități?
Victor: Să fie activi, curioși, principiali, independenți, optimiști, să se adune cu lume frumoasă, lume creativă, progresistă, să-și creeze un mediu ce i-ar ajuta să-și dezvolte anumite deprinderi și valori mai europene. Să nu se lase influențați de elementele și procesele negative din societate. Să studieze limbi străine, să nu rateze șansa de a se implica în diverse proiecte, de a participa la conferințe, școli de vară, să își construiască un CV bun ce i-ar ajuta să acceseze burse dar și job-uri bune.
Vezi interviul cu Victor de acum un an, când încă se afla la studii de masterat în Suedia.
