De la independență încoace, Republica Moldova a avut 13 procurori generali, inclusiv cei interimari. Chiar dacă mandatul acestora a fost de șapte ani, doar unul dintre ei a reușit să îl ducă până la sfârșit, iar acest lucru se întâmplă – potrivit experților – inclusiv din cauza influenței politice asupra Procuraturii. Pe de altă parte, am avut precedente în care procurorii generali s-au implicat activ în politică atât înainte, cât și după ce au rămas fără mandat.
La data de 26 mai 2025, fostul procuror general Ion Munteanu a devenit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Câteva zile mai târziu, interimatul funcției a fost preluat de Alexandru Machidon, numit prin decretul Maiei Sandu, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
De ce procurorii generali se schimbă des
În anul 2016, a fost votată o nouă lege a procuraturii, menită în special să reducă influența politică asupra Procuraturii. Totuși, la 9 ani distanță, Alexandru Bot, expert în domeniul justiției la WatchDog, spune că acea reformă „nu a asigurat stabilitatea instituțională în Moldova”.
Esența ei – transferul puterii de la Parlament la CSP pentru a reduce influența politică asupra Procurorului General – s-a dovedit formală în practică. Rotirea frecventă a procurorilor generali, cu mandate neterminate, sugerează o continuitate a vulnerabilității la presiuni, dezmințind promisiunea de independență.
Alexandru Bot
Aceste precedente, în opinia expertului, subminează credibilitatea sistemului: „Schimbările de la conducerea Procuraturii Generale perturbă prioritățile de urmărire penală, erodează coeziunea internă și creează percepția unei justiții intermitente, dependentă de conjuncturi”.
Cum (nu) și-au încheiat mandatele procurorii generali din Moldova
Primul și singurul procuror general al Republicii Moldova care și-a dus mandatul până la un bus sfârșit a fost Dumitru Postovan. El s-a aflat în fruntea procuraturii în perioada 1990 – 1998. În primii ani de activitate, Dumitru Postovan a fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Ulterior, niciun procuror general nu a stat în funcție mai mult de patru ani. Curios este că din 2003 până în 2013, prenumele la toți cei trei procurori generali a fost „Valeriu”.
Procuror | Perioada | Durata mandatului (aproximativ) |
---|---|---|
Valeriu Catană | 1998–1999 | 1 an |
Mircea Iuga | 1999–2001 | 2 ani |
Vasile Rusu | 2001–2003 | 3 ani |
Valeriu Balaban | 2003–2007 | 3 ani |
Valeriu Gurbulea | 2007–2009 | 3 ani |
Valeriu Zubco | 2009–2013 | 3 ani |
Corneliu Gurin | 2013–2016 | 3 ani |
Eduard Harunjen | 2016–2019 | 3 ani |
Dumitru Robu (I) | 2019–2019 | <1 an |
Alexandr Stoianoglo | 2019–2021 | 2 ani |
Dumitru Robu (II) | 2021–2022 | 1 an |
Ion Munteanu | 2022–2025 | 3 ani |
Alexandru Machidon | 2025–actual | în funcție |
Potrivit legii, un procuror poate avea un singur mandat. Totuși, Dumitru Robu a deținut funcția de procuror general de două ori în 2019. Cum a fost posibil? Pentru că, de fapt, el nu a avut niciodată un mandat deplin, ci a exercitat doar interimatul.
Atribuțiile unui procuror general
Atribuțiile procurorului general sunt definite în Legea adoptată în 2016. Vorbind într-un limbaj simplificat, procurorul general este șeful tuturor procurorilor.
El are mai multe atribuții importante, spre exemplu: reprezintă Procuratura Generală în relațiile externe, numește procurori (la propunerea CSP) și exercită control asupra lor, inițiază urmărirea penală în cazuri sensibile și poate sesiza Curtea Constituțională.
Alexandru Bot spune că puterea procurorului general este semnificativă, însă ea devine „efemeră în contextul «mandatelor-licurici»”, astfel limitând „capacitatea de a implementa reforme coerente și de a garanta securitatea juridică”.
Problema fundamentală nu este cadrul legal, ci aplicarea lui selectivă și lipsa de voință politică pentru a consolida independența reală – nu doar cea de pe hârtie.
Alexandru Bot