Astăzi, 12 aprilie, în Ungaria se desfășoară alegeri parlamentare. Acestea sunt considerate unele dintre cele mai importante din ultimii ani, cruciale pentru legăturile țării cu Europa, scrie Reuters. După 16 ani de guvernare, partidul lui Viktor Orbán, Fidesz, ar putea pierde puterea, potrivit sondajelor, în fața partidului Tisza al lui Peter Magyar.
Viktor Orbán conduce țara din 2010 și este cel mai longeviv prim-ministru din Uniunea Europeană. În această perioadă, el a consolidat controlul asupra instituțiilor statului, limitând presa independentă și reformând sistemul politic într-o direcție descrisă de critici drept „democrație iliberală”.
Totuși, în ultimii ani, contextul s-a schimbat. Economia a stagnat, costul vieții a crescut, iar nemulțumirea publică a fost amplificată de percepția că apropiații puterii s-au îmbogățit. În acest context a apărut Peter Magyar, fost aliat al lui Orbán, care a trecut în opoziție și a devenit liderul partidului Tisza. Acesta a reușit să capitalizeze nemulțumirea populației și conduce în majoritatea sondajelor.
Războiul din Ucraina a influențat campania electorală
Viktor Orbán a prezentat scrutinul ca o alegere între „război și pace”, susținând că opoziția ar implica țara în conflict. În același timp, el a menținut o poziție critică față de sancțiunile împotriva Rusiei și a blocat unele decizii ale UE privind sprijinul pentru Ucraina.
De partea cealaltă, Peter Magyar a evitat să insiste pe tema războiului și și-a concentrat mesajul pe probleme interne: corupția, economia și serviciile publice.
Atenția internațională este focusată pe scrutin
Donald Trump și-a exprimat public sprijinul pentru Orbán, vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită la Budapesta, iar reacțiile nu au întârziat nici din partea Kremlinului, nici din partea Bruxelles-ului. Potrivit Reuters, în acest context, miza scrutinului depășește simpla alternanță la guvernare. Este vorba despre direcția strategică a Ungariei – dacă va continua apropierea de Uniunea Europeană sau va merge pe o linie mai suveranistă, cum își va calibra relația cu Rusia și ce poziție va adopta față de războiul din Ucraina.
De ce contează aceste alegeri pentru Republica Moldova
Pentru Republica Moldova, rezultatul alegerilor din Ungaria are o importanță directă, în special în contextul integrării europene. În ediția din 6 aprilie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Chișinăul își va ajusta pașii în funcție de poziția guvernului de la Budapesta față de Ucraina. Deși Ungaria a susținut până acum deschiderea negocierilor de aderare pentru Moldova, poziția sa față de Kiev rămâne un factor-cheie, mai ales în condițiile în care Budapesta a blocat anterior decizii importante la nivel european.
„Țara noastră are o relație excelentă cu guvernul de la Budapesta și cu guvernele anterioare de la Budapesta și sperăm mult, și vom face tot posibilul, să menținem această relație foarte bună de cooperare și de prietenie, indiferent cine va fi reprezentat în următorul guvern al Ungariei. Pentru noi este important să înțelegem care va fi poziția următorului guvern vis-à-vis de Ucraina, iar în funcție de poziția publică exprimată în urma alegerilor vis-à-vis de viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană, vom vedea și noi, ca țară, care sunt pașii pe care urmează să îi facem mai departe”, a declarat Gherasimov.
Viceprim-ministra a subliniat că solidaritatea cu Ucraina rămâne un principiu de care Chișinăul nu se poate disocia, întrucât tocmai războiul a deschis pentru Moldova oportunitatea integrării europene.
„Noi, însă, suntem solidari cu Ucraina, având în vedere că anume această tragedie a vecinilor noștri ne-a permis, în primul și în primul rând, să vorbim despre extinderea Uniunii Europene și despre această oportunitate care ni s-a oferit nouă ca țară, să o parcurgem. Următoarele săptămâni, luni, vor determina inclusiv care sunt următorii pași din partea Guvernului nostru și cât de rapid urmează să deschidem oficial negocierile.”
Cum se desfășoară votul
Alegerile parlamentare din Ungaria se desfășoară într-un sistem electoral mixt, care combină votul direct în circumscripții cu votul pe liste de partid. În total, parlamentul are 199 de locuri. Dintre acestea, 106 sunt atribuite prin vot direct în circumscripții uninominale, unde candidează persoane individuale și câștigă cel care obține cele mai multe voturi în zona respectivă. Celelalte 93 de mandate sunt repartizate pe liste naționale de partid, în funcție de procentul obținut la nivel național. Pentru a accede în legislativ, formațiunile politice trebuie să treacă un prag de 5 % din voturile totale.
Procesul de vot are loc într-o singură zi, între orele 6:00 și 19:00. Un element important al scrutinului este votul diasporei. Aproximativ 500.000 de cetățeni maghiari din afara granițelor s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Aceștia joacă un rol semnificativ în rezultat, iar majoritatea susțin în mod tradițional partidul de guvernământ Viktor Orbán și formațiunea Fidesz, scrie Digi24.
Rezultatele preliminare ale alegerilor vor deveni clare chiar în seara votului, imediat după închiderea secțiilor de votare, adică după ora 19:00. Totuși, rezultatul final oficial – cel validat complet, inclusiv cu toate voturile din circumscripții și din diaspora – este anunțat ulterior. În acest caz, autoritățile electorale au termen până la aproximativ o săptămână după scrutin pentru a confirma definitiv componența parlamentului.
Ce se va întâmpla după alegeri
Președintele Tamas Sulyok va convoca noul parlament în termen de cel mult 30 de zile de la alegeri, cel mai probabil în luna mai.
După constituirea parlamentului, acesta va alege prim-ministrul, prin vot cu majoritate simplă. Procesul va începe cu o nominalizare făcută de președintele Ungariei – de regulă, candidatul partidului care a câștigat alegerile – iar parlamentul va vota propunerea.
Dacă prima propunere nu va întruni majoritatea necesară, președintele va fi obligat să înainteze o nouă nominalizare în termen de 15 zile. În cazul în care nici a doua încercare nu va duce la formarea unui guvern, președintele va avea dreptul să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate.
