Victor Chironda este un urbanist din Republica Moldova și directorul executiv al Centrului pentru Politici Europene. Și-a făcut studiile la Universitatea Vrije din Bruxelles, iar ulterior a realizat mai multe stagii de practică la primăriile din Viena, Madrid, Copenhaga și Houston. De la bun început, intenția lui Victor era să revină acasă după finalizarea studiilor peste hotare, mai ales că avea deja o carieră în urbanism acasă. „M-am dus să învăț lucruri care mă vor ajuta să continui ceea ce făceam aici. Eu m-am întors la activitatea mea de bază, doar că aveam un bagaj nou de cunoștințe.”
Atât acasă, cât și peste tot în lume, urbanismul este un domeniu necesar în diferite sectoare de activitate, spune Victor. Urbanismul din Republica Moldova încă nu este foarte bine definit. Majoritatea tinerilor care absolvă Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice se specializează în arhitectură, pe când în alte țări acest sector s-a conturat ca specialitate separată de mulți ani. „În linii generale, arhitectura ține de construcția și edificarea clădirii, iar urbanismul se referă la integrarea acesteia în structura deja existentă: funcționalitate, transport, accesibilitate, format și alte elemente.”
Unde te poți angaja în calitate de urbanist
Caracterul versatil al profesiei de urbanist îți permite să-ți găsești un loc de muncă acasă inclusiv grație informațiilor obținute la universitățile internaționale. Victor precizează că te-ai putea concentra, de exemplu, pe dezvoltarea locală, dezvoltarea regională pentru planificarea și dezvoltarea spațială a orașelor sau a regiunilor, pe politicile de transport sau pe cele din alte sectoare. De asemenea, în calitate de tânăr urbanist, ai putea găsi un loc de muncă în sectorul privat, în administrația publică locală și în administrația publică centrală. „Dacă vorbim despre mediul privat, tot mai multe companii care oferă servicii de proiectare angajează urbaniști.”
Tot în sectorul privat există și companiile care elaborează documentații urbanistice: planuri urbanistice generale, planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice zonale și alte documente prevăzute de legislație. Urbanistul lămurește că experții din domeniu colectează aceste documente, le prelucrează, generează soluții și ulterior le trimit autorităților locale. „Din păcate, multe localități din Moldova nu au documentații urbanistice, fie sunt vechi, fie lipsesc complet. Din acest motiv, autoritățile locale caută finanțare și contractează companii pentru a elabora aceste documente de urbanism.”
La nivel local sunt primăriile, iar acolo există direcțiile de arhitectură și urbanism. „În primării este vital să activeze cât mai mulți urbaniști, pentru că aceste instituții nu construiesc clădiri. În schimb, ele se ocupă de planificare, de stabilirea regulilor de construcție și dezvoltare, iar în acest caz urbaniștii sunt mult mai importanți.” Specialistul consideră că administrația locală din Moldova pune prea puțin accentul pe urbaniști, fiindcă structura primăriilor este una învechită, iar modelul de arhitect-șef și arhitect de sector încă persistă.
Și administrația publică centrală pune la dispoziția urbaniștilor oportunități de angajare. Tinerii se pot orienta către: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, instituțiile subordonate, instituțiile de profil, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe. În opinia lui Victor, sectorul public este o zonă valoroasă pentru tinerii specialiști, căci acolo pot acumula experiență și pot învăța foarte multe lucruri. „Doi ani de lucru la stat sau la primărie sunt suficienți pentru a acumula un bagaj solid de cunoștințe. Înțelegi cum funcționează domeniul, care sunt problemele, punctele forte și cele slabe. Deși sectorul public este mai solicitant și mai slab plătit, acesta este excelent pentru dezvoltarea profesională. Nu ai cum să devii un bun specialist, care înțelege cu adevărat problemele din domeniu, dacă nu ai lucrat și în sectorul public.”
Abilități și provocări la începutul carierei
Un urbanist ar putea să profeseze în mai multe direcții, în funcție de cunoștințele pe care le deține. Victor menționează că urbaniștii ar trebui să dețină careva cunoștințe din arhitectură, dar și din dreptul administrativ, deoarece activitatea sa presupune eliberarea autorizațiilor, respectarea legislației și a normativelor. Totodată, acesta ar trebui să fie un bun comunicator, pentru a găsi un limbaj comun între toți specialiștii tehnici. „Arhitecții, inginerii sunt foarte rigizi în comunicare. Tu, în calitate de urbanist, ar trebui să-i pui pe toți la aceeași masă și să creezi un dialog.”
Urbanistul crede că răbdarea este o altă abilitate pe care ar trebui să o dețină mai ales cei care au studiat în afara țării. „Ei se așteaptă uneori la abordări mai deschise. În realitate, se poate întâmpla să fii privit cu neîncredere sau chiar respins. Este descurajant la început, pentru că vii cu impresia că aduci lumină și cunoștințe, dar realizezi că nimeni nu prea are nevoie de aceasta. Trebuie să ai răbdare ca să depășești aceste momente.”
Totodată, în funcție de poziția pe care o ocupă, un urbanist ar trebui să dețină cunoștințe inclusiv despre sociologie și antropologie urbană. „Urbaniștii trebuie să se asigure că o clădire se încadrează și funcționează corect în țesutul urban existent. Din păcate, la noi acest lucru este încălcat frecvent, deoarece deciziile sunt luate preponderent de arhitecți. Arhitectul vede o locație și spune că acolo poate fi construit un bloc cu 20 de etaje, dar, din punct de vedere urbanistic, acea clădire încalcă mai multe criterii. Din perspectivă arhitecturală, proiectul poate părea foarte bun, însă urbanistic poate fi problematic. De aici apar deseori și conflictele. De aceea, prezența urbaniștilor atât la nivel local, cât și central este esențială.”
Victor recunoaște că există diferențe mari între modurile în care se practică urbanismul în Europa și în Republica Moldova, ceea ce ar reprezenta o altă dificultate pentru cei care se întorc acasă. „Dacă în Țările de Jos sau în Austria se discută despre piste pentru biciclete sau despre energia verde, noi încă dezbatem subiecte care țin de palierul primar: organizarea semafoarelor, amplasarea parcărilor și ambuteiajele.” Urbanistul punctează că studenții care învață peste hotare sunt expuși la proiecte moderne și de perspectivă, iar la întoarcere, deseori rămân decepționați de chestiunile curente și mărunte de care ar trebui să se ocupe.
O altă provocare a domeniului, mai ales în sectorul public, rămâne nivelul scăzut al salariilor și volumul mare de muncă. Victor recunoaște că salariile mici generează corupție, încălcări și nerespectarea normelor urbanistice. „Corupția în sfera urbanistică este ușor de realizat, deoarece impactul negativ este greu de demonstrat. De exemplu, dacă se acceptă construcția unei clădiri care, potrivit normativelor urbanistice, trebuie să aibă maximum cinci etaje, dar în realitate are 10, aceste cinci etaje suplimentare generează bani.”
Salariile la începutul carierei
Potrivit lui Victor, cele mai mici salarii în domeniul urbanismului rămân a fi cele la nivelul primăriei, care ajung la aproximativ 10.000 de lei. Dacă ești un tânăr specialist în funcții incipiente, sunt șanse mici să depășești acest prag. În autoritățile publice centrale salariile sunt puțin mai mari. Acolo poți primi în jur de 15.000 de lei sau poate chiar 20.000 de lei dacă avansezi din punct de vedere profesional.
Comparativ cu mediul public, în companiile private tinerii au posibilitatea să primească salarii mai mari. „În acest caz, remunerarea financiară depășește 20.000 de lei, iar unii ar putea primi și până la 30.000 de lei, în funcție de volumul de lucru și de responsabilitățile pe care le are.” De asemenea, cunoștințele tale în lucrul cu software-uri de specialitate te-ar putea ajuta să obții un salariu competitiv. „Ai putea să realizezi simulări de transport sau alte tipuri de analize generate de AutoCAD, un software de profil. Sistemele de informații geografice (GIS) sunt foarte importante. Lucrul cu astfel de sisteme reprezintă un mare plus pentru CV, pentru că, în practică, planificarea modernă teritorială se bazează pe GIS.”
Oportunități profesionale
Pe lângă abilitățile tehnice, și oportunitățile de profesionalizare ți-ar putea garanta o mărire de salariu. Având în vedere că avem o piață mică, toate activitățile de profil sunt inițiate de comunitatea existentă sau de către ONG-uri. „Anul acesta, Centrul pentru Politici Europene a organizat Forumul Civic Urban și planificăm să-l extindem, inclusiv cu oportunități de colaborare și învățare. Universitatea Tehnică organizează uneori evenimente. Există forumuri, discuții la Artcor sau în alte spații, unde se întâlnesc arhitecți, urbaniști și designeri. Acolo se prezintă proiecte, idei sau experiențe.” Deși sunt ocazionale, Victor te îndeamnă să mergi la aceste evenimente pentru a învăța de la cei mai buni și pentru a asista la unele prezentări. „Profesionalizarea și creșterea permanentă depinde de inițiativa fiecăruia. Dacă vrei să crești, urmărește unde au loc forumuri, discuții, workshopuri și înscrie-te.”
În cazul în care revii acasă, vrei să lucrezi în sectorul public și ești în căutarea oportunităților de angajare din Chișinău, urbanistul îți sugerează să deschizi site-ul primăriei și să urmărești anunțurile. „Trebuie doar să ai în vedere că fișa postului poate prevede alte responsabilități decât te aștepți sau crezi tu. Criteriile de selecție sunt destul de accesibile, fiindcă nu aplică foarte multă lume, iar concursul nu este mare.”
Un pic mai complicată ar fi angajarea în sectorul public central, din motiv că experiența minimă în domeniu ar fi un criteriu prioritar. O altă resursă este civic.md, un site unde sunt publicate anunțuri de angajare, în special pentru proiecte și organizații internaționale, donatori și parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, care deseori caută specialiști. „Solidarity Fund, o organizație poloneză, are frecvent proiecte în domeniul urbanismului sau regenerării urbane. La fel, GIZ și UNDP caută deseori experți sau voluntari. Aceste locuri de muncă sunt, de regulă, mai bine plătite, dar și cerințele privind experiența sunt mai ridicate. Un avantaj poate fi cunoașterea limbii engleze, pentru că majoritatea organizațiilor sunt internaționale, iar localnicii nu au întotdeauna un nivel bun de engleză. Dacă vii cu studii în domeniu și o engleză bună, ai un avantaj clar.”
Pe de altă parte, în sectorul privat vei găsi mai rar anunțuri publice. Urbanistul afirmă că angajările au loc prin recomandări. „Angajatorii din mediul privat preferă localnici, în special absolvenți ai UTM, care sunt pregătiți pentru piața locală.” Din observațiile lui Victor, de cele mai multe ori, tinerii care revin din străinătate se regăsesc în proiecte internaționale, fiindcă mediul este mai deschis și mai apropiat de perspectiva lor. Mulți aleg să lucreze și în structuri de stat. Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, Oficiul Amenajării Teritoriului sau agențiile de dezvoltare regională sunt câteva dintre opțiuni.
Recunoașterea și echivalarea studiilor
Dacă decizi să te angajezi în câmpul muncii din Republica Moldova după finalizarea studiilor, atunci, în unele cazuri, va trebui să treci prin procesul de recunoaștere și echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare este gratuită și durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaia matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Potrivit MEC, recunoașterea și echivalarea actelor de studii obținute în străinătate sunt necesare în următoarele situații:
# pentru continuarea studiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova;
# pentru angajarea în instituțiile publice, dar și în instituțiile private care oferă servicii publice în domenii reglementate (educație, sănătate, administrație publică etc.);
# pentru participarea la evaluări naționale, unde se solicită acte de studii recunoscute.
Odată ce alegi să te angajezi într-o instituție publică, atunci recunoașterea este obligatorie. Reprezentanții MEC precizează că această procedură asigură validitatea și echivalența calificării deținute în raport cu sistemul național de educație.
Republica Moldova a semnat un șir de tratate cu alte state, datorită cărora procedurile enunțate mai sus nu sunt necesare. Lista statelor, entităților, autorităților teritoriale și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova poate fi accesată aici.
În cazul lui Victor, el zice că nu și-a echivalat diploma obținută peste hotare, iar angajatorii nu i-au cerut o asemenea dovadă. „Era clar că diploma este autentică. Toată lumea știa că eu am aceste studii. Contează să ai backgroundul necesar.”
„Foarte des trebuie să «faci bine cu de-a sila»”
În cazul în care după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la dezvoltarea urbanismului din Republica Moldova, Victor îți sugerează să ai în vedere câteva aspecte importante. În primul rând, creșterea profesională va fi foarte lentă sau nu va exista, căci nu există piață, nu există cerere și, respectiv, nu ai unde să te manifești. Nu în ultimul rând, salariile sunt destul de mici, iar proiecte de perspectivă nu prea există.
În pofida unui viitor incert privind urbanismul din Republica Moldova, Victor susține că o eventuală evoluție ar putea apărea datorită procesului de integrare în UE. „Misiunea urbaniștilor moldoveni este să lucreze cu realitatea de aici, să înțeleagă că situația este diferită și că nu vom construi infrastructura pentru biciclete în următorii 10 ani exact. Sunt și multe situații în care insistența sau munca intensă pot schimba sau îmbunătăți lucrurile. Foarte des trebuie să «faci bine cu de-a sila»”.
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale.
Dana Bacal este o tânără din Moldova care a ales să studieze în Regatul Țărilor de Jos. Deși drumul spre facultatea de vis a fost anevoios, tânăra nu regretă lecțiile pe care le-a învățat. În acest material, studenta a povestit despre calea pe care a parcurs-o în Regatul Țărilor de Jos, despre specificitatea Facultății de Studii Urbane și despre cum ar trebui să fie mediul profesional de acasă pentru ca decizia de a face schimbări în Moldova după absolvire să aibă o pondere mai mare.
Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: Unsplash/Marek Lumi;
# fotografia 2: Unsplash/Marek Lumi;
# fotografia 3: diez.md;
# fotografia 4: diez.md;
# fotografia 5: diez.md.
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
