Ruslan Graur este un tânăr din Republica Moldova, absolvent al programului de masterat „Studii europene” din cadrul Universității de Stat din Moldova. În prezent, lucrează la Ministerul Energiei și, în continuare, ne va ajuta să înțelegem cum pot contribui tinerii specialiști la consolidarea relațiilor dintre Moldova și Uniunea Europeană (UE). Totodată, Ruslan a absolvit anul trecut programul Tulip Youth Ambassador, lansat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.
Odată cu finalizarea unui program de licență sau masterat legat de studiile europene, există două direcții spre care te-ai putea orienta pentru dezvoltarea unei cariere: sectorul public și sectorul privat. Ruslan evidențiază importanța experienței profesionale, mai ales pentru funcțiile în domeniul public. „Un tânăr care a fost activ în ultimii trei-patru ani, în special în timpul facultății, are o probabilitate mai mare să fie angajat. Dacă vorbim despre aparatul central al ministerelor, te-ai putea angaja în calitate de consultant, consultant superior, consultant principal.”
Așa cum în ultimii ani Republica Moldova a făcut mai mulți pași care ne-au apropiat de UE, Ruslan spune că multe dintre pozițiile legate de integrarea noastră în uniune sunt anume în instituțiile publice. Angajații de acolo sunt responsabili de armonizarea, transpunerea și implementarea legislației europene. Totuși, și în domeniul privat există oportunități de angajare pentru absolvenții programelor de studii europene. „Ai putea lucra într-un departament responsabil de relațiile externe. Aceste funcții sunt foarte solicitate acum, mai ales că multe companii private lucrează cu proiectele europene. O altă opțiune ar fi scrierea și gestionarea proiectelor legate de UE.”
Abilități și provocări la începutul carierei
Angajarea în funcții care vizează integrarea europeană presupune și stăpânirea unor abilități necesare în procesul de lucru. Potrivit lui Ruslan, acestea ar putea fi grupate în câteva categorii. În primul rând, este vorba despre competențele specifice funcției publice: integritate, onestitate, lipsa antecedentelor penale, respectarea normelor etice, refuzul actelor de corupție, responsabilitate, obiectivitate și imparțialitate. Totodată, capacitățile de comunicare și relaționare, la fel, sunt esențiale. „Trebuie să fii capabil să colaborezi în echipă, cu colegii și cu publicul, să fii orientat către cetățean, să înțelegi nevoile lui și să cauți soluții adecvate.”
Nu în ultimul rând, Ruslan precizează că este nevoie de profesionalism și competență. El accentuează că unele cunoștințe dobândite la facultate ar putea să nu corespundă cu responsabilitățile cotidiene. „Activitatea zilnică legată de transpunerea și implementarea legislației europene diferă, într-o măsură mai mare, față de ceea ce învățăm la facultate. Facultatea este mai mult orientată spre cunoștințe generale. Sarcinile de zi cu zi, legate de integrarea europeană, presupun altceva. Colegii de la Biroul pentru Integrare Europeană au grijă de capitolele de negociere. Fiecare angajat este, de regulă, responsabil de două-trei capitole ce urmează a fi negociate și oferă asistență tehnică.”
O altă responsabilitate a specialiștilor de la Biroul pentru Integrare Europeană ține de screeningul bilateral. „În acest caz, reprezentanții biroului, responsabili de capitole, oferă sprijin, ne îndrumă și contribuie la avansarea negocierilor. Tot ei merg în deplasări la Bruxelles, împreună cu reprezentanții grupurilor de lucru. În plus, mai au și alte activități, deoarece, ca în orice instituție, există responsabilități multiple, dincolo de integrarea europeană. Totuși, integrarea este prioritatea zero.”
Așa cum cursurile de la facultate nu corespund în totalitate cu activitatea practică, Ruslan consideră că la debutul în carieră ar trebui să existe o perioadă de tranziție, pentru că astfel tinerii specialiști reușesc să înțeleagă cum funcționează sistemul nostru instituțional și procesul de integrare. „Este o etapă nouă pentru noi. Încercăm să învățăm din experiența altor state. Pe de altă parte, având în vedere ce am reușit să facem în ultimii trei-patru ani, există tineri bine pregătiți.”
Tânărul consideră că acest parcurs de adaptare ar fi util și pentru cei care au studiat peste hotare, fiindcă, potrivit lui, actualitatea și conectarea la realitățile locale ar putea fi o provocare în acest sens. „Cei care au învățat într-o altă țară poate nu au avut aceste oportunități de conexiune. Pot apărea și provocări legate de diferențele culturale sau sociale. După trei-patru ani de studii și viață într-un alt mediu, revenirea în Republica Moldova poate fi, la început, acompaniată de unele bariere culturale și sociale.”
Salariile la începutul carierei
Grație competențelor, există și posibilitatea de avansare în carieră. Ruslan explică că cea mai înaltă funcție de execuție, în cadrul unui minister, ar fi consultant principal. Ulterior, urmează pozițiile de conducere: șef de serviciu, șef adjunct de direcție, șef de direcție. „Poziția de vârf pe care o poate ocupa un funcționar public este cea de secretar general al ministerului. Pe lângă aceasta, mai sunt pozițiile de demnitate publică: secretari de stat, miniștri.”
De la o funcție la alta, diferă și salariile. Potrivit lui Ruslan, un tânăr care a absolvit un program de licență sau masterat în studii europene și vrea să se angajeze în sistemul public din Moldova, ar putea primi la început un onorariu brut de 14.500 de lei. Pe lângă acesta, se adaugă un spor lunar de 1.300 de lei. După șase luni de activitate, fiecare funcționar public trece printr-un proces de evaluare. Dacă primește calificativul „foarte bine”, există posibilitatea creșterii salariului cu până la 10 %, ceea ce înseamnă aproximativ 1.600 de lei în plus. „Un simplu calcul arată că un consultant principal într-un minister ar putea ajunge la un salariu brut de aproximativ 19.000 de lei. Un consultant principal la Biroul pentru Integrare Europeană ar putea primi ceva mai mult.”
Vorbind despre sectorul privat, Ruslan recunoaște că acolo remunerările financiare sunt mai mari, în mod deosebit pentru specialiștii care lucrează cu proiectele europene. „De multe ori, cei care activează în sistemul privat sunt remunerați, pe lângă salariu, cu procente din valoarea proiectelor. Ei pot ajunge lunar la un venit de aproximativ 30.000 de lei.”
Oportunități profesionale
Contextul favorabil și deschiderea UE în raport cu Republica Moldova amplifică numărul oportunităților pentru tinerii profesioniști. Ruslan punctează că, la ora actuală, funcționarii, care lucrează în ministere, agenții guvernamentale, instituții din aparatul guvernamental, au acces la numeroase cursuri, workshopuri, ateliere de lucru. „O altă oportunitate este programul «Sprint» dedicat exclusiv funcționarilor publici, în special tinerilor care și-au început cariera în ultimii cinci ani. Avem acces și la formări externe din partea țărilor partenere.”
Pentru cei care încă studiază, dar aspiră la o funcție într-o instituție publică, există programul de stagii plătite în instituțiile publice. Timp de două luni, stagiarii au ocazia să obțină experiență din prima sursă în instituțiile de stat ale țării, sub îndrumarea funcționarilor publici și a înalților consilieri ai UE. „După finalizarea acestui stagiu, tinerii au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Am reușit să cunosc tineri din Republica Moldova care au plecat peste hotare și au revenit în țară pentru a participa la acest program. După interacțiunea cu ei, am rămas uimit de capacitățile, cunoștințele și motivația lor.”
O altă opțiune de identificare a oportunităților și funcțiilor legate de procesul de integrare europeană sunt târgurile de carieră, unde deseori participă inclusiv reprezentanți ai sectorului public și ai celui privat. Platforme precum cariere.gov.md, stagii.gov.md, civic.md, pagina Delegației UE în Republica Moldova ți-ar putea fi utile în identificarea unui job care să se potrivească cu studiile europene.
Recunoașterea și echivalarea studiilor
Dacă decizi să te angajezi în câmpul muncii din Republica Moldova după finalizarea studiilor, atunci, în unele cazuri, va trebui să treci prin procesul de recunoaștere și echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare este gratuită și durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaia matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Potrivit MEC, recunoașterea și echivalarea actelor de studii obținute în străinătate sunt necesare în următoarele situații:
# pentru continuarea studiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova;
# pentru angajarea în instituțiile publice, dar și în instituțiile private care oferă servicii publice în domenii reglementate (educație, sănătate, administrație publică etc.);
# pentru participarea la evaluări naționale, unde se solicită acte de studii recunoscute.
Odată ce alegi să te angajezi într-o instituție publică, atunci recunoașterea este obligatorie. Reprezentanții MEC precizează că această procedură asigură validitatea și echivalența calificării deținute în raport cu sistemul național de educație.
Republica Moldova a semnat un șir de tratate cu alte state datorită cărora procedurile enunțate mai sus nu sunt necesare. Lista statelor, entităților, autorităților teritoriale și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova poate fi accesată aici.
Sugestii pentru debutul carierei
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la integrarea țării în UE, Ruslan îți oferă câteva sfaturi pentru începutul carierei tale:
# fii conștient(ă) că ne aflăm într-o perioadă foarte importantă, iar cunoștințele acumulate în țările europene pot contribui esențial la o integrare europeană mai accelerată a Republicii Moldova;
# depune efort dacă îți dorești un salariu competitiv;
# nu neglija formarea profesională.
În egală măsură, Ruslan îți sugerează să-ți amintești mereu că nicăieri nu-i ca acasă. „Vă așteptăm cu drag să muncim cot la cot și să ne bucurăm, până în 2030, de integrarea în marea familie europeană.”
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale.
În vara anului trecut, Francesca Manole, studentă la specialitatea Studii Europene la Universitatea Maastricht, a efectuat un stagiu de practică la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. „Am învățat un an întreg despre dreptul european și despre economia europeană și am vrut să pun în aplicare cunoștințele dobândite în cadrul studiilor mele. Așteptările mele din această experiență s-au adeverit, fiindcă activitățile desfășurate în stagiu și proiectele în care am fost implicată erau strâns legate de ceea ce învăț la universitatea din Țările de Jos.”
Laura-Călina Scutelnic, o altă stagiară a aceluiași program, și-a desfășurat practica la Biroul pentru Integrare Europeană. Se aștepta să lucreze cu documente venite din Bruxelles, să se implice în traducerea acestora sau în armonizarea legislației moldovenești cu cea europeană și, în timpul stagiului, a avut ocazia să le facă pe toate. „Eu am lucrat pe capitolul 32, care este legat de finanțe. Scriam avize, note informative, note explicative, a fost foarte interesant.”
Surse pentru fotografii
Foto 1: Unsplash/Firmbee.com
Foto 2: diez.md
Foto 3: Envato/ndanko
Foto 4: diez.md
Foto 5: diez.md
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
