Mihai Mogîldea este un tânăr din Republica Moldova care și-a obținut diploma de licență în România, iar cea de masterat – în Belgia. Acum, activează în calitate de director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). În anii de studenție, a urmat mai multe stagii de practică și a fost implicat în activități de cercetare în cadrul unor companii sociologice care efectuau sondaje de teren. „Am fost stagiar la biroul unui deputat român din Parlamentul European, la biroul unui deputat din Parlamentul României, la Cancelaria de Stat din Republica Moldova. A fost o experiență faină, deoarece așa am înțeles ce presupune munca în aceste instituții.”
Atât peste hotare, cât și acasă, directorul adjunct al IPRE afirmă că deschiderea angajatorilor în raport cu tinerii specialiști este similară. „Ar trebui ca interesele instituției și ale stagiarului să coincidă. Dacă instituția are nevoie de cineva cu un anumit profil, stagiarul să aibă acel profil și, în același timp, dacă stagiarul este interesat să învețe de la angajații unei instituții cu un anumit profil, să se regăsească în acea instituție.”
Odată cu absolvirea unui program de licență sau masterat legat de științele politice, există trei domenii de bază în care ți-ai putea începe viitoarea carieră: administrație publică, sistemul organelor electorale, diplomație. Mihai Mogîldea susține că sectoarele enunțate sunt conectate direct cu ceea ce învață studenții la Facultatea de Științe Politice.
„Administrația publică include instituțiile care se ocupă de gestionarea și monitorizarea activității instituțiilor publice din țara noastră. Discutăm despre Cancelaria de Stat, ministere, direcții responsabile de elaborarea politicilor. Atunci când vorbim de zona electorală, ne referim în mod special la Comisia Electorală Centrală, unde, la fel, un tânăr absolvent din domeniul științelor politice ar putea să se angajeze pornind de la faptul că, în perioada studiilor sale, a învățat lucruri importante legate de sistemele electorale, de activitatea partidelor politice, ideologiile politice. În diplomație, cu siguranță, un absolvent din domeniul științelor politice ar putea să își regăsească locul, deoarece în perioada studiilor sale a învățat despre modul în care funcționează relațiile internaționale, despre securitate și despre modul în care statele își construiesc politica externă.”
Abilități și provocări la începutul carierei
Pentru obținerea unui salariu competitiv pe piața de muncă din Republica Moldova, tinerii care vor să activeze în domeniul științelor politice ar trebui să dea dovadă de unele competențe de bază, fie că au învățat acasă, fie peste hotare. Mihai Mogîldea lămurește că în mod prioritar sunt necesare abilități bune de analiză, înțelegere și interpretare a unor documente care urmează a fi utilizate de către absolvenți în activitatea profesională. „Aceste capacități pot fi dezvoltate și antrenate pe parcursul perioadei în care tinerii se află în mediul academic. În momentul în care aceste competențe lipsesc, este foarte greu pentru o persoană să producă mai mult decât poate, de exemplu, inteligența artificială sau orice mecanism automat de interpretare a datelor.”
Totodată, Mihai Mogîldea menționează importanța teoriei, care, la prima vedere, pare plictisitoare, anevoioasă și poate chiar de prisos pentru activitatea profesională. „Pe parcursul studiilor mele, auzeam destul de des discuții legate de necesitatea de a studia, de exemplu, filosofia politică, deoarece la început anumite concepte, teorii nu par necesare în viitoarea carieră. Dacă privești dintr-o altă perspectivă sau analizezi mai minuțios rolul acestor cursuri, îți dai seama că situația este diferită.”
Gestionarea echilibrată a interesului față de toate materiile de studiu te-ar putea ajuta la conștientizarea parcursului și a poziției pe care ți-ai dori să o ocupi. Aceasta este și una dintre cele mai mari provocări în rândul tinerilor absolvenți, evidențiază directorul adjunct al IPRE. „Faptul că ai atât de multe opțiuni pe masă reprezintă un avantaj, dar poate fi și un dezavantaj. Nu toți sunt destul de echilibrați pentru a înțelege ce este util sau ce poate fi mai puțin util în viitoarea lor carieră. Trebuie să fii informat, să înțelegi care este profilul fiecărui loc de muncă, care sunt cerințele din partea ta și ceea ce poți obține în urma activității tale într-o poziție sau alta.”
O altă provocare remarcată de către Mihai Mogîldea ține de cerințele față de angajatori din partea tinerilor. „Astăzi, tinerii sunt mai reticenți să accepte locuri de muncă mai slab plătite, mai puțin ofertante din punctul de vedere al resurselor umane, al infrastructurii, al oportunităților pe care le oferă alte generații de angajatori. Aceste așteptări ar trebui să fie temperate, calculate. Orice tânăr aflat la început de drum trebuie să înțeleagă că anumite oportunități vor apărea cu timpul sau că salariul mai mare pe care și-l dorește îl va obține un pic mai târziu.”
Specialistul în studii politice afirmă că la etapa incipientă a carierei tale prioritățile ar trebui să fie legate de un mediu în care poți învăța, de un confort psihologic pe care ți-l pot oferi colegii, angajatorul tău și, cu siguranță, să fie corelate cu prioritățile tale pe plan personal.
Salariile la începutul unei cariere în domeniul științelor politice
Fie că vorbim despre activitatea în administrație publică, sistem electoral, fie în diplomație, remunerarea financiară diferă de la mediul public la cel privat. Mihai Mogîldea recunoaște că salariile s-au majorat în ultimii ani. „Astăzi, eu cred că onorariile sunt decente. Asigură un confort din punct de vedere salarial, astfel încât un tânăr să își poată începe cariera fie în domeniul public, fie în cel privat, fără a avea multe bătăi de cap legate de situația sa financiară. În domeniul public, salariile încep de la 15.000-16.000 de lei și pot ajunge, în cazul în care un tânăr absolvent își propune să își construiască o carieră în domeniul public, până la 40.000-45.000 de lei.”
Șeful adjunct al IPRE accentuează că, în aproximativ cinci ani de la angajare, tinerii absolvenți au posibilitatea să obțină un salariu mare inclusiv în serviciul public. Venituri de peste 40.000 de lei pot primi tinerii care aleg să lucreze mai mulți ani în domeniul public și vor ajunge, la un moment dat, să ocupe poziții precum: secretar de stat, secretar general, secretar general adjunct într-un minister, ministru, director al unei agenții publice.
În domeniul privat, remunerările sunt un pic mai mari, precizează Mihai Mogîldea. Din acest motiv, există o tendință în rândul funcționarilor publici de a migra către sectorul privat. „Cred că astăzi, în organizațiile neguvernamentale din Republica Moldova, în organizațiile internaționale cu sediul la Chișinău, în companiile de consultanță, un tânăr ar putea începe cu un salariu în jur de 17.000-20.000 de lei, în funcție de organizație și de rolul pe care îl va avea în acea instituție.” Directorul adjunct al IPRE spune că perioada pandemică, invazia Rusiei în Ucraina și inflația mare au generat premisele necesare pentru majorările salariale.
Oportunități profesionale
Contextul favorabil și deschiderea Uniunii Europene (UE) în raport cu Republica Moldova amplifică numărul oportunităților pentru tinerii profesioniști. Mihai Mogîldea punctează că, la ora actuală, funcționarii, care lucrează în ministere, agenții guvernamentale, instituții din aparatul guvernamental, pot candida pentru diferite stagii de până la șase sau nouă luni. Acestea se desfășoară în statele membre ale UE, iar beneficiarii pot vedea cum funcționează aparatul guvernamental și cum se aplică legislația europeană pe care Moldova trebuie să o implementeze până la finalul negocierilor de aderare. „În următorii ani, acest program va fi extins, iar majoritatea funcționarilor moldoveni vor avea posibilitatea să meargă la Bruxelles pentru a cunoaște ce presupune activitatea instituțiilor europene, pentru a primi sfaturi și ghidare cu privire la alinierea legislației europene și a politicilor europene în diferite domenii.”
Mai mult decât atât, odată cu aderarea Republicii Moldova la UE, Mihai Mogîldea spune că vom avea sute de funcționari detașați pentru a lucra în instituțiile europene. „Inclusiv tinerii moldoveni vor putea să aplice pentru locuri de muncă în UE cu pașapoartele moldovenești.”
O altă oportunitate pentru tinerii absolvenți ai studiilor politice reprezintă programele intensive la care pot aplica profesioniști, experți atât din domeniul public, cât și din cel neguvernamental. „Posibilități există și pentru tinerii din mediul academic. În calitate de tânăr cercetător în domeniul științelor politice ai putea solicita finanțare europeană pentru a lucra cu universități de peste hotare în proiecte de cercetare la nivel internațional.”
IPRE, de asemenea, se numără printre instituțiile care promovează oportunitățile pentru stagiari sau tineri specialiști care își doresc să se angajeze. „Am lucrat cot la cot cu mai mulți tineri, iar ulterior aceștia au mers să se angajeze în diferite poziții și acum au o carieră stabilă. Asociația Promo-LEX are un program axat pe domeniul electoral și oferă anual oportunități de angajare a tinerilor în poziții menite să contribuie la monitorizarea alegerilor și a proceselor electorale. La nivelul organizațiilor internaționale, aș menționa OSCE, care, aproape anual, are echipe de monitorizare a alegerilor și a făcut angajări în rândul specialiștilor din domeniul științelor politice.”
Pentru obținerea unor asemenea oportunități profesionale, Mihai Mogîldea accentuează importanța stagiilor de practică din timpul facultății, activitățile conexe studiilor academice, participarea la conferințe academice, scrierea articolelor și analizelor.
Recunoașterea și echivalarea studiilor
Dacă decizi să te angajezi în câmpul muncii din Republica Moldova după finalizarea studiilor, atunci, în unele cazuri, va trebui să treci prin procesul de recunoaștere și echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare este gratuită și durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaia matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Potrivit MEC, recunoașterea și echivalarea actelor de studii obținute în străinătate sunt necesare în următoarele situații:
# pentru continuarea studiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova;
# pentru angajarea în instituțiile publice, dar și în instituțiile private care oferă servicii publice în domenii reglementate (educație, sănătate, administrație publică etc.);
# pentru participarea la evaluări naționale, unde se solicită acte de studii recunoscute.
Odată ce alegi să te angajezi într-o instituție publică, atunci recunoașterea este obligatorie. Reprezentanții MEC precizează că această procedură asigură validitatea și echivalența calificării deținute în raport cu sistemul național de educație.
Republica Moldova a semnat un șir de tratate cu alte state datorită cărora procedurile enunțate mai sus nu sunt necesare. Lista statelor, entităților, autorităților teritoriale și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova poate fi accesată aici.
Sugestii pentru debutul carierei în domeniul științelor politice
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la dezvoltarea politică a țării, atunci specialistul în științe politice îți oferă câteva sfaturi pentru începutul carierei tale:
# nu-ți crea așteptări false;
# începe ghidarea în viitoarea ta carieră chiar de pe băncile facultății;
# interacționează cu profesori sau cu specialiști din domeniul științelor politice care cunosc realitatea din interiorul unor instituții sau companii;
# stabilește-ți corect prioritățile;
# fii conștient(ă) că ești abia la început de drum și că sunt multe oportunități în față, care pot fi atinse prin muncă și dedicare;
# găsește o echipă potrivită care îți va oferi confort din punct de vedere emoțional, psihologic.
Totodată, Mihai Mogîldea îți sugerează să consulți oportunitățile care există pe piața muncii, deoarece unele domenii ar putea fi suprasaturate, iar altele – să ducă lipsă de specialiști. „Este o realitate astăzi ca un tânăr absolvent să aplice la zeci de joburi și să primească refuz pentru majoritatea dintre ele. Există practic o loterie prin care trebuie să treacă anual zeci de mii de studenți pentru a-și găsi un loc de muncă. Trebuie să îți acorzi o perioadă de câteva luni pentru a trece prin acest proces și să înveți din mers câteva lucruri esențiale pentru a fi pregătit, în mod special, din punct de vedere psihologic.”
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale.
În vara anului trecut, Andreea Neaga, studentă la specialitatea științe politice la Universitatea din Amsterdam, a efectuat un stagiu de practică în cadrul Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”. Timp șase săptămâni, studenta a lucrat cu declarațiile politicienilor, cu datele electorale, iar aici i-a venit în ajutor gândirea critică, abilitate pe care, spune ea, a reușit să o cultive în timpul orelor de la universitate.
Surse pentru fotografii
Foto 1: Unsplash/Trang Trieu
Foto 2: diez.md
Foto 3: Envato/ndanko
Foto 4: diez.md
Foto 5: Envato/astrakanimages
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
