De la un an la altul, putem observa o mobilizare mai mare a tinerilor când vine vorba de participarea la vot. Pe rețelele de socializare, tot mai mulți oameni împărtășesc faptul că merg la alegeri și îi îndeamnă și pe prieteni să facă același lucru. Așa cum alegerile parlamentare din acest an, iar datele preliminare privind prezența la vot sunt publice, ne-am gândit să analizăm un pic mai detaliat prezența tinerilor la vot. Așadar, am decis să comparăm datele de la scrutinul curent cu cele din 2019 (parlamentare, locale), 2020 (prezidențiale), 2021 (parlamentare), 2023 (locale) și 2024 (prezidențiale).
Înainte de a începe analiza, este important să subliniem câteva momente care ar putea distorsiona imaginea generală a participării tinerilor la vot.
Conform legislației din Republica Moldova, tineri se consideră persoanele care au o vârstă de la 14 până la 35 de ani. În 2023, Comisia Electorală Centrală pentru prima dată a făcut o divizare diferită în raportul de prezentare a prezenței la vot pe vârste în care a inclus persoanele de la 26 de ani până la 35 de ani într-un segment aparte. Anterior, această categorie includea persoanele de la 26 de ani până la 40 de ani.
Respectiv, avem două concluzii.
#1. Nu putem face o comparație cu scrutinele precedente a prezenței la vot și a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani. Respectiv, vom analiza segmentul de vârstă 18-25 de ani.
#2. Atunci când se operează cu sintagma „tineri” în cadrul scrutinelor electorale, în majoritatea cazurilor se face referință doar la categoria de vârstă 18-25 de ani. După am menționat, anume pe această categorie de vârstă va fi concentrată analiza noastră.
Un alt moment important este modul în care se interpretează datele prezenței la vot. Explicăm: atunci când este prezentată rata participării la vot, figurează două numere:
#1. procentul de tineri care au participat la vot din numărul total de persoane cu drept de vot (9,7 %, vezi în captura de ecran de mai jos);
#2. procentul de tineri care au participat la vot din numărul total de tineri cu drept de vot (48,25 %, vezi în captura de ecran de mai jos).
Sursă: captură de ecran/CEC
Primul număr mereu va fi mai mic, pentru că numărul de tineri în Republica Moldova este mult mai mic decât al altor categorii de vârstă. Este important să nu încurcăm aceste numere. Dacă vrem să vedem câți tineri au participat la vot, atunci trebuie să ne concentrăm pe procentul de la punctul 2.
Câți tineri au votat la alegerile parlamentare din 2025
Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe listele electorale au fost înscriși 272.300 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Dintre aceștia, 131.390 – mai puțin de jumătate sau 48,25 % – au votat. Cei mai activi tineri au fost la Chișinău, Ialoveni și Criuleni.
Alegeri prezidențiale și referendum 2024
La turul I al alegerilor prezidențiale și la referendumul din 2024, tinerii din categoria de vârstă 18-25 de ani au ieșit la vot în număr de 126.287 (46,69 %). Comparativ cu datele de atunci, prezența din acest an a fost mai mare cu 1,56 %.
În turul II, numărul tinerilor care au ieșit la vot a crescut la 51,78 %, ceea ce reprezintă cu 3,53 % mai mult decât în acest an.
Alegeri locale generale 2023
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, în primul tur al alegerilor locale generale din 2023 au participat 69.854 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. În total, în această categorie de vârstă au fost înregistrate 268.295 de persoane cu drept de vot, ceea ce înseamnă că 26,03 % s-au prezentat la urne. Față de alegerile din acest an, acest număr este cu 22,22 % mai mic.
În turul II al alegerilor locale generale din 2023 au fost înregistrați 83.657 de alegători cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. La urne s-au prezentat 18.529 de persoane, adică 22,15 % din numărul total, ceea ce înseamnă cu 26,1 % mai puțin. Prin urmare, observăm că interesul tinerilor față de scrutin a scăzut în cel de-al doilea tur.
Alegerile parlamentare din anul 2019 și 2021
La alegerile parlamentare din 2019, dintr-un număr total de 326.422 de tineri înscriși în listele electorale, s-au prezentat 37,8 % la vot. Interesul tinerilor față de acest tip de alegeri a crescut foarte mult până la următorul scrutin. Prin urmare, la alegerile parlamentare anticipate din 2021 au participat 118.729 de tineri cu vârsta de până la 25 de ani, ceea ce înseamnă o rată de participare de 41,43 %.
Dacă e să comparăm cu alegerile din acest an, numărul tinerilor care au votat a crescut cu 10,45 % față de 2019 și cu 6,82 % față de 2021.
Alegerile prezidențiale din anul 2020
La alegerile prezidențiale din 2020, în primul tur la vot s-au prezentat 120.751 de tineri, dintr-un total de 295.629. Acest număr reprezintă 40,8 %, ceea ce înseamnă cu 8,25 % mai puțin față de acest an. Așadar, putem spune că interesul tinerilor față de alegerile parlamentare a crescut.
În turul II, prezența tinerilor a fost și mai mare decât în primul tur. Din totalul de 295.629 de tineri, la alegeri s-au prezentat 154.167 de persoane, ceea ce reprezintă 52,2 % dintre cei incluși în listele electorale. Prin urmare, observăm că în turul II al alegerilor prezidențiale, tinerii au prezentat un interes mai sporit, prezența lor fiind mai mare cu aproape 4 % față de acest an.
Alegerile locale generale din anul 2019
La alegerile locale generale din 2019, în total, în primul tur, au fost înregistrați 313.659 de alegători tineri (până la 25 de ani), însă la secțiile de votare s-au prezentat 80.924 de persoane, adică 25,8 %. Acest număr este cu 22,45 % mai mic decât cel de la scrutinul din acest an.
Un moment curios este interesul tinerilor care au mers pentru prima dată la vot. Din păcate, încă nu avem aceste date prezentate pentru alegerile din acest, dar în anul 2019, rata de participare a tinerilor care au mers pentru prima dată la vot a fost de 37,4 %.
Câteva concluzii
Analizând datele din ultimii șase ani, putem observa că cei mai mulți tineri au fost interesați de alegerile prezidențiale din anul 2020, în special activitatea lor a sporit în turul II (52,2 %). Pe locul 2 se află interesul față de turul II al alegerilor prezidențiale din 2024 (51,78 %). Alegerile parlamentare se regăsesc în a doua categorie, iar cele locale – a treia categorie. Așadar, am putea spune că tinerii participă mai mult la alegeri de amploare (prezidențiale), în special în tururi decisive.
Dacă e să ne referim doar la alegerile parlamentare, prezența tinerilor crește de la un scrutin la altul. Spre deosebire de 2019, numărul tinerilor care au ieșit la vot a crescut cu peste 10 %. Un motiv ar putea fi interesul tot mai mare de la un an la altul față de domeniul politic și creșterea responsabilității civice a acestora.
Am discutat cu câțiva tineri care au votat pentru prima dată și i-am întrebat cât de important este pentru ei să participe la alegeri.
În acest material explicăm de ce tinerii din Moldova nu merită pesimismul de pe rețele din perioada alegerilor. Iar aici găsești lista deputaților din noul Parlament care au până în 35 de ani.
