Cătălina Ceban a revenit din diaspora, iar astăzi activează în calitate de consultantă principală la Direcția coordonare a asistenței externe și fonduri europene din cadrul Cancelariei de Stat. A studiat relații internaționale la Varșovia și spune că această specialitate i-a oferit din toate câte puțin. „Am avut acces la informații inclusiv din economie, drept, filosofie, sociologie. La masterat, am simțit nevoia de mai multă aprofundare, așa că am ales un program în securitate și studii strategice.”
Imediat după întoarcerea acasă, tânăra s-a angajat într-o companie internațională. Ulterior, a continuat cu un job la Inspectoratul General al Poliției, iar astăzi lucrează la Cancelaria de Stat. Aceste experiențe i-au permis să observe că angajatorii de la noi apreciază tinerii care au studiat peste hotare și au dobândit abilități la instituțiile din străinătate. „Acasă poți avansa mai rapid și poți obține competențe noi mai repede decât în afara țării. Dacă tânărul are un CV puternic, cu implicare în voluntariat și alte activități, poate începe direct de pe o poziție de consultant superior.”
Din experiența Cătălinei, odată cu finalizarea studiilor în relații internaționale, ai putea accesa numeroase roluri. Potrivit specialistei, ceea ce contează este modul în care îți construiești CV-ul pentru joburile la care vrei să aplici. „Posturile de muncă în domeniul relațiilor internaționale sunt variate. Dacă alegi să te angajezi la stat, ai putea începe ca un consultant sau consultant superior. În instituțiile publice există mai multe structuri care se ocupă de relațiile internaționale, fie că vorbim de gestionarea asistenței externe, cooperare internațională, fie de cooperare polițienească. În cadrul companiilor private, poți începe cu orice job entry-level.”
Abilități și provocări la începutul carierei
Indiferent de sectorul în care vrei să-ți construiești viitoarea carieră, Cătălina precizează că cea mai importantă parte ține de cunoașterea legislației aferente domeniului exact ales, fiindcă multe sarcini vor avea legătură cu acest act. De asemenea, esențiale sunt și noțiunile de diplomație, protocol, capacitățile de cercetare și analiză. Nu în ultimul rând, contează competențele lingvistice. „Cunoașterea limbilor străine îți oferă libertatea să comunici liber. Fie că este vorba de discuții prin e-mail, fie de interacțiuni directe, acest avantaj creează o impresie pozitivă.”
În afară de competențele tehnice, viitorii angajați în relații internaționale ar trebui să dea dovadă de flexibilitate și adaptabilitate. „Ceea ce contează foarte mult este și lucrul în echipă. Dacă formezi o echipă bună și păstrezi o comunicare eficientă cu oamenii, lucrurile se dezvoltă.”
Schimbarea statutului din student(ă) în angajat(ă) ar fi, în viziunea consultantei, una dintre principalele dificultăți la revenirea în Republica Moldova. „Viața studențească presupune mai multă libertate și un stil de viață dinamic. În schimb, când începi un job, ai responsabilități clare față de angajator și trebuie să livrezi rezultate.” În rest, potrivit tinerei, revenirea în țară este chiar faină. „Părinții sunt aproape, poți vizita comunitatea de acasă mai des și simți că aparții locului. Când ești plecat peste hotare, idealizezi ideea revenirii și a contribuției la propria țară. Chiar dacă orașele din străinătate par mai mari și mai pline de oportunități, și în Republica Moldova apar din ce în ce mai multe activități sociale, localuri noi, festivaluri și evenimente care îți oferă alternative la rutina de zi cu zi.”
Salariile la începutul carierei
Realitatea de acasă contrazice și unele percepții legate de salariile pentru tinerii specialiști. Cătălina spune că, în ultimii ani, acestea s-au majorat, iar angajații reușesc să avanseze salarial mult mai rapid. „De exemplu, potrivit platformei cariere.gov.md, un consultant superior în Direcția relații internaționale de la Ministerul Justiției, fără experiență de muncă anterioară, primește lunar de la 15.700 de lei brut. Pe lângă salariu, atunci când am lucrat la o companie privată, nu am simțit că fac atât de mult pentru comunitate. În serviciul public întâlnești mulți oameni, legi prietenii, iar experiențele comune sunt frumoase. Există o deschidere mare pentru atragerea resurselor umane înapoi acasă, iar experiența și punctul de vedere al celor din diaspora sunt foarte apreciate.”
Cu toate că salariile nu par întotdeauna motivante, tânăra admite că statul investește în dezvoltarea profesioniștilor prin intermediul oportunităților. „Avantajele suplimentare, stabilitatea și sentimentul de apartenență la comunitate compensează aspectul salarial.”
Oportunități profesionale
Cei care lucrează în serviciul public au parte de formări profesionale, de cursuri gratuite de engleză, de schimburi de experiență sau de deplasări de serviciu.
Un program de impact despre care ne-a relatat Cătălina este SPRINT. Prin intermediul acestuia, funcționarii publici beneficiază de mai multe module de instruire, un schimb de experiență cu specialiști din Suedia și mentorat pentru a scrie cercetări despre diferite subiecte: îmbunătățirea serviciului public, soluții de digitalizare, idei care ulterior sunt propuse persoanelor din conducerea instituțiilor. „Participanții au parte de un training, apoi urmează o etapă de scriere a cercetărilor, beneficiază de mentorat din partea colegilor lor și, ulterior, are loc etapa finală – prezentarea în fața superiorilor și publicarea unei broșuri. Aceasta este o inițiativă care se adresează nu doar celor cu vechime în sistem, dar și celor nou-veniți, pentru a valorifica ideile lor, mai ales că vin cu o perspectivă proaspătă.”
Debutanții care intră în serviciul public au parte de studii oferite de Institutul Național de Administrație și Management Public. În plus, există și acces la experți internaționali. Aceștia oferă suport european și expertiză în diferite domenii complexe ale administrației publice. „De asemenea, avem parte de asistență tehnică, de calculatoare și echipamente oferite de partenerii externi, totul pentru a crește capacitatea și pentru a consolida colaborarea internațională. Chiar dacă suntem o țară mică, expertiza noastră este foarte valoroasă pentru partenerii internaționali și doar prin colaborare putem înțelege de ce avem nevoie unii de la alții.”
O altă opțiune de identificare a oportunităților și funcțiilor legate de domeniul relațiilor internaționale sunt târgurile de carieră, unde deseori participă inclusiv reprezentanți ai sectorului public și ai celui privat. Platforme precum cariere.gov.md, stagii.gov.md, civic.md ți-ar putea fi utile la identificarea unui job.
Recunoașterea și echivalarea studiilor
Dacă decizi să te angajezi în câmpul muncii din Republica Moldova după finalizarea studiilor, atunci, în unele cazuri, va trebui să treci prin procesul de recunoaștere și echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare este gratuită și durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaia matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Potrivit MEC, recunoașterea și echivalarea actelor de studii obținute în străinătate sunt necesare în următoarele situații:
# pentru continuarea studiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova;
# pentru angajarea în instituțiile publice, dar și în instituțiile private care oferă servicii publice în domenii reglementate (educație, sănătate, administrație publică etc.);
# pentru participarea la evaluări naționale, unde se solicită acte de studii recunoscute.
Odată ce alegi să te angajezi într-o instituție publică, atunci recunoașterea este obligatorie. Reprezentanții MEC precizează că această procedură asigură validitatea și echivalența calificării deținute în raport cu sistemul național de educație.
Republica Moldova a semnat un șir de tratate cu alte state datorită cărora procedurile enunțate mai sus nu sunt necesare. Lista statelor, entităților, autorităților teritoriale și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova poate fi accesată aici.
La revenirea în Republica Moldova, tânăra povestește că a trecut printr-un proces similar. A fost unul de durată, își amintește ea. „Am avut nevoie de mai multe traduceri din poloneză și de o apostilă. Mi s-a cerut și un document care să confirme că am făcut studii la zi. În serviciul public, anii de studii superioare la zi sunt considerați experiență de muncă, ceea ce influențează și salariul.”
Sugestii pentru debutul carierei
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la dezvoltarea relațiilor internaționale ale Republicii Moldova, Cătălina îți oferă câteva sfaturi pentru începutul carierei tale.
„# Urmează exemplele persoanelor care au reușit deja în acest domeniu.
# Dezvoltă-ți abilitățile personale și cele profesionale.
# Păstrează-ți spiritul pozitiv.
# Gândește-te că expertiza ta poate fi una valoroasă pentru țara în care te-ai născut.
# Informează-te din timp despre oportunitățile de angajare și nu ezita să aplici.”
În opinia Cătălinei, este esențial să dai dovadă de implicare și activitate chiar din timpul studiilor, fiindcă competențele pe care le dezvolți te vor ajuta în momentul în care vrei intra pe piața muncii. „Investiția în cunoașterea limbilor străine este mereu un avantaj. Voluntariatul este fain, te deprinzi cu această dinamică și tinzi să fii la fel de activ și după.”
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale.
În vara anului trecut, Patricia Ciobanu, studentă la specialitatea Dreptul European și Internațional din cadrul Universității din Groningen, a realizat un stagiu de practică la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Experiența de lucru în Moldova s-a dovedit extrem de valoroasă pentru tânără. Patricia spune că a învățat despre legislația națională și a dobândit cunoștințe despre sistemul juridic din țară.
Cătălina Munteanu, o altă stagiară a aceluiași program, și-a desfășurat practica la portalul Bang Bang. Pe parcursul celor șase săptămâni de stagiu, Cătălina a scris știri, editoriale și diverse articole tangențiale comunității LGBTQ+. „Stagiul a servit drept prilej pentru a descoperi piața de muncă din Republica Moldova.”
De asemenea, la ediția din acest an, Vlada Mangîr, studentă la Universitatea din Leiden, și-a desfășurat stagiul de practică la Ministerul Afacerilor Externe. Timp de șase săptămâni, Vlada a reușit să aplice cunoștințele acumulate în cadrul Direcției Drept internațional și a învățat că lucrul într-o instituție de stat înseamnă să fii pedant și meticulos.
Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: Unsplash/Lucas George Wendt;
# fotografia 2: diez.md;
# fotografia 3: Unsplash/Leandro Barreto;
# fotografia 4: diez.md;
# fotografia 5: diez.md.
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
