Marcela Nistor este o tânără din Republica Moldova care și-a făcut studiile de licență la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, specializându-se în artele spectacolului. Deși acum Marcela nu mai practică actoria, ea încearcă să contribuie la dezvoltarea domeniului cultural prin funcția sa de deputată în Parlamentul Republicii Moldova.
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare îți dorești să revii în țară pentru a te angaja, sectorul public ar fi una dintre posibilități. Potrivit tinerei, inițial ai putea începe cu o funcție de execuție, fie bibliotecar, muzeograf, fie conducător artistic. „O funcție de management într-o instituție publică ar presupune și un pic de experiență, dar ai putea să începi de la un anumit nivel, iar ulterior să crești din punct de vedere profesional.”
O altă direcție către care te-ai putea orienta este mediul privat, unde, conform Marcelei, sunt foarte multe opțiuni de angajare. „Există o listă enormă de poziții, mai ales în industriile creative. O altă opțiune ar fi deschiderea unui ONG în domeniul culturii și aplicarea la diferite fonduri. Odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană vor exista și mai multe fonduri în domeniul culturii. Astfel, îți poți antrena competențele de a scrie proiecte culturale, de a aplica și de a obține finanțare.” Totodată, din 2026 va exista alternativa de a-ți desfășura activitatea ca freelancer, ceea ce îți va asigura mai multă flexibilitate, atât în alegerea direcției, cât și în relaționarea cu statul.
Abilități și provocări la începutul carierei
Angajarea în funcții care vizează domeniul cultural presupune și stăpânirea unor abilități necesare în procesul de lucru. Deputata precizează că una dintre cele mai importante ar fi cunoașterea limbii engleze, fiindcă astfel vei reuși să scrii și să atragi mai multe proiecte internaționale. „Competența de a redacta un proiect este importantă, pentru că reprezintă o formă de a-ți structura gândirea. Ministerul Culturii are o structură specifică pentru aplicații în acest sens.”
Totodată, capacitățile de comunicare și relaționare, la fel, sunt esențiale. Marcela spune că este util să știi să adresezi întrebări în cazul în care apar neclarități, să apelezi la ajutor și să cauți oportunități. „Mai târziu, ai avea nevoie și de unele abilități pentru a-ți promova proiectele sau activitățile la nivel internațional.” De asemenea, sunt importante:
# competențele în domeniul managementului cultural;
# competențele de viziune și abordări strategice;
# competențele în înțelegerea politicilor publice și reglementărilor;
# competențele de cooperare și inovare a sectorului cultural.
Grație abilităților dezvoltate încă la facultate, accesului la oportunități de networking și datorită spațiului cultural relativ restrâns din Republica Moldova, deputata menționează că integrarea în câmpul de muncă autohton n-ar trebui să reprezinte o provocare pentru tinerii care au studiat peste hotare. „Cred că îți trebuie o săptămână pentru a-i cunoaște pe toți cei care activează în domeniul cultural: directorii teatrelor private, publice, directorii de galerii. Este o rețea mică de oameni care mișcă lucrurile.” În schimb, spune că provocarea ar putea interveni la nivelul așteptărilor pe care tinerii le-ar putea avea în momentul revenirii, bazate pe bagajul de cunoștințe cu care se întorc acasă. „Este important să nu percepi refuzul drept o critică personală, ci să înțelegi că poate veni din teamă sau neîncredere. Nu înseamnă că ideea ta nu este bună, ci că poate trebuie să convingi mai mult.”
Mai mult decât atât, Marcela este de părere că n-ar trebui să ajungi la concluzia precum că aici nu este nevoie de tine. „Dacă te opui prea brusc unui mecanism deja format, riști să fii respins. Trebuie să te infiltrezi cu diplomație și comunicare eficientă, iar astfel poți interveni și contribui la schimbarea sistemului.”
Alte provocări asociate debutului profesional în domeniul cultural ar fi: lipsa resurselor materiale și a infrastructurii moderne în unele instituții publice, mobilitatea profesională redusă și concurența ridicată pentru ocuparea unor funcții de conducere, salarii modeste, în special la început de carieră și în localități rurale.
Salariile la începutul carierei
Marcela recunoaște că salariile în domeniul cultural, mai ales în sectorul public, nu sunt cele mai competitive. „Salariul de bază pentru un specialist debutant în sectorul public este în jur de 6.000-7.000 de lei brut pe lună. Cu toate sporurile și indemnizațiile, salariul net poate ajunge la aproximativ 5.500–6.500 de lei lunar.”
Salariul unui angajat începător în instituțiile publice din domeniul cultural al Republicii Moldova variază în funcție de:
# nivelul de studii (superioare sau medii de specialitate);
# funcția ocupată (bibliotecar, muzeograf, actor, conducător artistic);
# categoria instituției (națională, superioară, categoria I, II, III, IV);
# gradul profesional sau științific (în cazul în care există);
# sporurile aplicabile (sporuri fixe, de performanță, vechimea în muncă, sporurile per titlu onorific).
Oportunități profesionale
Cu toate că salariile nu sunt cele mai atractive, există în schimb unele oportunități care te-ar putea determina să-ți construiești o carieră într-o instituție culturală de acasă. În anul 2023, grație pachetului guvernamental „Spor pentru Moldova”, au fost majorate salariile pentru circa 1.700 de oameni de cultură, cu circa 25 %. Pentru cei care încă studiază, dar aspiră la o funcție într-o instituție publică există programul de stagii plătite în instituțiile publice.
Odată cu aprobarea Programului Național „Acces la cultură”, statul oferă sprijin financiar pentru mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii, încurajând participarea la activități culturale atât în țară, cât și peste hotare. De asemenea, o altă linie de sprijin pentru artiștii și profesioniștii din domeniu o constituie diplomația culturală, prin care sunt promovate valorile culturale ale Republicii Moldova peste hotare. Aceasta se realizează prin participarea la evenimente internaționale, organizarea expozițiilor, concerte și spectacole în străinătate, precum și prin colaborări bilaterale și multilaterale cu instituții culturale din străinătate.
Potrivit Ministerului Culturii, începând cu anul 2026, urmează să fie implementat un nou mecanism de susținere a proiectelor și programelor de creație și mobilități artistice. Proiectul va oferi tinerilor specialiști posibilitatea de a efectua vizite de documentare și schimburi de experiență peste hotare. Tot în anul 2026 vor putea fi susținute inițiativele culturale la nivel local, menite să consolideze infrastructura și capacitățile sectorului cultural.
O altă opțiune de identificare a oportunităților și funcțiilor legate de domeniul cultural sunt târgurile de carieră, unde deseori participă inclusiv reprezentanți ai sectorului public și ai celui privat. Platforme precum cariere.gov.md, stagii.gov.md, civic.md, pagina Ministerului Culturii ți-ar putea fi utile în identificarea unui job. Nu în ultimul rând, traseul profesional în sectorul cultural îți oferă ocazia să cunoști și să interacționezi cu personalități notorii, repere autentice ale culturii naționale și internaționale.
Recunoașterea și echivalarea studiilor
Dacă decizi să te angajezi în câmpul muncii din Republica Moldova după finalizarea studiilor, atunci, în unele cazuri, va trebui să treci prin procesul de recunoaștere și echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare este gratuită și durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaia matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Potrivit MEC, recunoașterea și echivalarea actelor de studii obținute în străinătate sunt necesare în următoarele situații:
# pentru continuarea studiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova;
# pentru angajarea în instituțiile publice, dar și în instituțiile private care oferă servicii publice în domenii reglementate (educație, sănătate, administrație publică etc.);
# pentru participarea la evaluări naționale, unde se solicită acte de studii recunoscute.
Odată ce alegi să te angajezi într-o instituție publică, atunci recunoașterea este obligatorie. Reprezentanții MEC precizează că această procedură asigură validitatea și echivalența calificării deținute în raport cu sistemul național de educație.
Republica Moldova a semnat un șir de tratate cu alte state datorită cărora procedurile enunțate mai sus nu sunt necesare. Lista statelor, entităților, autorităților teritoriale și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova poate fi accesată aici.
Sugestii pentru debutul carierei
Imediat după întoarcerea în țară, Marcela a participat la o filmare și ulterior a fost angajată la Teatrul „Alexei Mateevici” din Chișinău. A mers direct la această instituție pentru a întreba dacă are nevoie de angajați și cu ce funcție ar putea începe. Deputata consideră că tinerii ar putea opta pentru o asemenea abordare ca să înțeleagă dacă acel job li se potrivește sau nu. „Orice instituție publică din domeniul culturii ar avea nevoie azi de un tânăr, într-o anumită formă. Cred că lumea sprijină tinerii, deoarece își dorește surse, forțe și idei noi.”
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la domeniul cultural al țării, Marcela îți oferă câteva sfaturi pentru începutul carierei tale.
„# Abordează sarcinile pas cu pas, pe bucăți mai mici și ușor de gestionat.
# Nu ezita să-ți oferi o perioadă de tranziție, în care să fii mai tolerant(ă) cu tine și cu cei din jur.
# Acordă timp suficient pentru a identifica oamenii și echipa cu care ți-ar plăcea să lucrezi.
# Nu te resemna cu ideea că decizia de a reveni este una greșită.
# Găsește curaj să lansezi afaceri, deoarece sectorul cultural național are nevoie de ele.
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale.
În vara anului trecut, Iana Cabacenco, studentă la specialitatea Antropologie Culturală și Sociologie a Dezvoltării la Universitatea din Amsterdam, a efectuat un stagiu de practică în cadrul echipei Bang Bang. Iana înțelegea foarte bine că are ceva de spus și dorea să-și exteriorizeze anumite gânduri, să aducă în prim-plan subiecte care o interesau și care se potriveau contextului. Știa cam despre ce vrea să scrie de la bun început, deci îi rămânea doar să o facă. Un moment semnificativ a fost realizarea unui interviu cu un medic din comunitatea LGBTQIA+ care activa în armata ucraineană.
Mihaela-Ștefania Turchină, o altă stagiară a aceluiași program, și-a desfășurat practica la Queer Café. Mihaela le-a propus celor de la centrul comunitar să lanseze o bibliotecă cu cărți despre artă, sociologie, cărți queer și feministe. „Proiectul era despre accesibilizarea culturii și despre a arăta că noi suntem conectați de artă. Cum ar fi să avem o bibliotecă accesibilă pentru toată lumea, în care să fie cărți care nu se regăsesc în librăriile sau bibliotecile de la noi despre critică artistică, feminism sau comunitatea queer.”
Surse pentru fotografii:
# foto 1: diez.md;
# foto 2: diez.md;
# foto 3: Unsplash/Kyle Head;
# foto 4: diez.md;
# foto 5: Unsplash/Elena Mozhvilo.
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
