Inteligența artificială (AI) devine din ce în ce mai prezentă în educație. Această tehnologie oferă un sprijin considerabil în procesul educațional, de la generarea de rezumate la adaptarea conținutului în funcție de nevoile fiecărui student. Despre cum este utilizat, în prezent, AI-ul în educație am discutat cu Ana Bzovîi, studentă la specialitatea inginerie software. La fel, am consultat un inginer AI pentru a înțelege cum funcționează acest instrument din punct de vedere tehnic.
Ana Bzovîi este studentă în anul IV la Universitatea Tehnică a Moldovei. În același timp, tânăra activează la „IA în Acțiune”, comunitatea care promovează Inteligența Artificială în Moldova.
Aplicații pe care le folosește în procesul de învățare
Ana utilizează frecvent un șir de aplicații. Acestea o ajută să realizeze mai simplu unele task-uri. „Cele mai utile tool-uri pentru mine sunt ChatGPT, Notion AI, GitHub Copilot și Perplexity AI. Cum mă ajută? Simplu. Îmi economisesc timpul. Dacă înainte pierdeam o oră căutând explicații pe forumuri, acum pot primi un răspuns clar în câteva secunde. Plus, AI mă ajută să înțeleg mai ușor informațiile complicate. În loc să mă pierd printre pagini de curs, cer un rezumat și am ideile esențiale pe scurt. Într-un fel, e ca și cum aș avea mereu un asistent care mă ajută să învăț mai eficient”, explică studenta.
Tânăra consideră că AI-ul poate fi un sprijin real în procesul de învățare, dar totul depinde de modul în care sunt utilizate platformele bazate pe inteligența artificială. „Dacă doar îl las să facă treaba în locul meu, clar îmi ușurează munca, dar nu înseamnă neapărat că înteleg mai bine. Pe de altă parte, dacă îl folosesc ca pe un instrument de învățare – pun întrebări, cer explicații detaliate, compar mai multe variante de răspuns –, atunci chiar mă ajută să înțeleg mai bine materia”, susține Ana.
Cum ajută AI la învățare
Inteligența artificială îi este de ajutor Anei în mai multe cazuri.
# Explicații simplificate. Când are un curs mai greu sau un subiect pe care nu-l înțelege, tânăra folosește AI pentru a obține explicații mai simple.
# Rezumate rapide. Dacă trebuie să citească un text lung, dar nu are timp, îl rezumă folosind AI-ul.
# Corectarea temelor. Studenta verifică textele ca să nu aibă greșeli și le structurează cu ajutorul AI.
# Asistență la programare. Dacă scrie cod și nu funcționează așa cum ar trebui, ea cere sugestii de la AI.
# Planificare și organizare. Ana își stabilește planurile de învățare și listele de sarcini cu ajutorul aplicațiilor bazate pe inteligența artificială.
Verificarea informațiilor oferite de AI
Ana are încredere în informațiile oferite de AI, însă în unele cazuri preferă să verifice și alte surse pentru a se asigura că nu are erori. „Dacă e ceva simplu, cum ar fi o explicație generală sau un rezumat, de obicei am încredere. Dar dacă e un subiect mai tehnic sau ceva unde greșelile chiar contează, verific și din alte surse. De exemplu, la programare, dacă AI-ul îmi dă un cod, îl testez să văd dacă funcționează corect. În general, AI-ul e un superinstrument, dar nu iau tot ce spune ca adevăr absolut. Îl văd mai mult ca pe un asistent care mă ajută să înțeleg lucrurile mai rapid, dar e important să am și gândire critică”, explică tânăra.
Totuși, ea a observat că AI-ul are anumite limite. De aceea, sugerează că tinerii ar trebui să fie atenți la utilizarea acestuia. „Uneori dă răspunsuri greșite sau prea generale, nu înțelege perfect contextul și nu poate oferi feedback personalizat ca un profesor. Dacă mă bazez prea mult pe AI, risc să nu mai gândesc critic. E un instrument bun, dar nu poate învăța în locul meu.”
Ana încearcă să nu considere AI-ul ca fiind o sursă absolută de adevăr. Verifică informațiile din mai multe surse, pune întrebări și încearcă să înțeleagă de ce un răspuns e corect, nu doar să-l accepte. Pentru creativitate, tânăra refuză să folosească AI-ul ca primă soluție. Ea încearcă să găsească idei singură, apoi folosește AI-ul ca pe un sparringpartner. Mai exact, tânăra compară propriile soluții cu cele oferite de AI.
Totodată, Ana consideră că AI-ul are nevoie de funcții suplimentare, cum ar fi gândirea critică.
Aș adăuga o funcție care să ajute la dezvoltarea gândirii critice. De exemplu, în loc să dea direct un răspuns, AI-ul ar putea pune întrebări ghidate care mă fac să ajung singură la soluție. De asemenea, mi-ar plăcea să aibă un mod interactiv, unde pot dezbate un subiect, să argumentez un punct de vedere, iar AI-ul să îmi ofere contraargumente, ca un antrenament pentru logică și creativitate.
Ana Bzovîi
Atitudinea profesorilor față de AI
Studenta susține că AI-ul nu va înlocui profesorii, dar cu siguranță îi va completa. „Un profesor bun nu înseamnă doar transmiterea informației, ci și inspirație, ghidare și susținere. AI-ul poate face învățarea mai eficientă, dar profesorii rămân cei care formează gândirea critică și creează conexiuni reale cu elevii”, precizează tânăra.
Dacă unii dintre profesorii săi universitari încurajează utilizarea AI, atunci alții consideră în continuare că acesta este un instrument de trișat. „Depinde foarte mult de profesor. Unii încurajează utilizarea AI-ului ca un instrument util pentru învățare, mai ales dacă îl folosim pentru explicații, rezumate sau organizarea ideilor. Alții îl văd ca o formă de trișat, dacă este folosit pentru a face temele fără efort real. În general, profesorii care înțeleg tehnologia sunt mai deschiși la utilizarea AI, atâta timp cât nu înlocuiește gândirea critică”, a punctat studenta.
Implementarea AI în educație
Chiar dacă AI-ul este un instrument util pentru studenți, dezvoltarea și implementarea acesteia în educație vine cu o serie de provocări tehnice. Daniel Vrabii este inginer AI la „Inteligența artificială în acțiune”. El a lămurit că una dintre cele mai mari provocări este personalizarea conținutului educațional. Fiecare student(ă) are un ritm diferit de învățare și nevoi specifice, iar construirea unui model AI care să adapteze materialele în timp real este dificilă. „Este necesară o combinație de NLP (ramură a inteligenței artificiale care permite computerelor să înțeleagă, interpreteze și genereze limbaj uman) avansat, sisteme de recomandare și tehnici de adaptive learning.”
Alte provocări cu care se confruntă inginerul țin de calitatea informațiilor, plagiat și confidențialitate.
„# Calitatea și bias-ul datelor. Modelele AI sunt la fel de bune ca datele cu care sunt antrenate. În educație, datele pot fi eronate, incomplete sau părtinitoare, ceea ce poate duce la recomandări incorecte sau inechitabile. Este necesară o curățare riguroasă a datelor și implementarea unor mecanisme de detecție a bias-ului.
# Explicabilitatea deciziilor AI. Profesorii și elevii trebuie să înțeleagă de ce AI recomandă un anumit curs sau identifică o anumită greșeală.
# Integrarea cu platformele educaționale existente. Multe școli și universități folosesc Learning Management Systems precum Moodle, Blackboard sau Google Classroom.
# Detectarea și prevenirea plagiatului/abuzului AI. Instrumentul poate fi folosit pentru a scrie eseuri sau pentru a rezolva teste automat. Trebuie dezvoltate metode eficiente de detectare a conținutului generat automat și strategii de evaluare autentică.
# Costurile. Modelele AI mari sunt costisitoare de antrenat și rulat, mai ales dacă vrem răspunsuri în timp real.
# Confidențialitatea și protecția datelor. Datele educaționale sunt sensibile și trebuie protejate conform GDRP, FERPA și altor reglementări.”
Cum se antrenează aplicațiile AI
Pentru ca programele AI să ofere explicații clare și relevante, ele sunt calibrate pe seturi de date educaționale, incluzând explicațiile specialiștilor și feedback de la utilizatori. „Modelele trebuie, de asemenea, să fie adaptive, ajustând explicațiile în funcție de nivelul utilizatorului, fie prin simplificare progresivă, fie prin analiza greșelilor și generarea de răspunsuri personalizate. Pentru a asigura calitatea explicațiilor, AI-ul este validat prin colaborarea cu profesori și experți, utilizând metode precum human-in-the-loop și A/B testing”, explică Daniel Vrabii.
Pentru a evita furnizarea unor informații învechite sau incorecte, AI-ul este antrenat pe seturi de date curate, verificate și provenite din surse de încredere. Modelele sunt actualizate periodic pentru a reflecta cele mai recente descoperiri, iar integrarea cu baze de date permite accesul în timp real la informații noi. Tehnici precum verificarea faptelor și feedbackul uman sunt esențiale pentru a menține un nivel ridicat de veridicitate al AI în educație.
Viitorul AI în educație
„Viitorul inteligenței artificiale în educație pare promițător, iar tehnologia are potențialul de a deveni un asistent personalizat pentru fiecare student(ă)”, spune inginerul AI. Pe măsură ce modelele AI devin mai avansate, acestea vor putea adapta conținutul și metodele de predare în funcție de stilul de învățare, ritmul și interesele fiecărui utilizator, oferind explicații personalizate și sugestii de exerciții. AI-ul ar putea funcționa ca un mentor virtual capabil să identifice punctele slabe ale unui student și să propună strategii eficiente de îmbunătățire.
„Cu toate acestea, succesul AI va depinde de calitatea datelor, de evitarea bias-ului și de integrarea armonioasă în sistemele educaționale existente, fără a înlocui rolul esențial al profesorilor, ci mai degrabă completându-l și îmbunătățind experiența de învățare”, a punctat Daniel Vrabii.
