Ianuarie
Anul 2024 a început cu mulți fulgi de zăpadă. Din această cauză, vacanța de iarnă a unor elevi s-a extins, iar câteva localități din țară au rămas parțial fără energie electrică. Oamenii au discutat intens și despre troienele care au „staționat” mai multe zile pe străzile municipiului Chișinău.
În aceeași lună a căpătat amploare scandalul privind grupele cu program prelungit, care a servit drept motiv de ping-pong politic între Guvernare și Primărie timp de aproximativ șapte luni. Printre altele, urma să aflăm că 80 % dintre șefii raionali și municipali ai direcțiilor de educație se află ilegal în funcție. Municipalitatea chiar a declarat atunci situație excepțională în domeniul educației, încercând să îl păstreze în funcție pe șeful Direcției Generale Educație Tineret și Sport (DGETS) Andrei Pavaloi. Într-un final, decizia Primăriei a fost anulată, însă Andrei Pavaloi a revenit la cârma direcției peste câteva luni, doar că în calitate de șef adjunct.
O retrospectivă a anului 2024 axată doar pe domeniul educației găsești în acest articol.
Pe 24 ianuarie, Nicu Popescu și-a dat demisia din funcția de ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova și de vicepremier. În timpul mandatului său, țara noastră a primit statutul de țară candidată la UE.
De pe 1 ianuarie, au fost anulate privilegiile vamale pentru agenții economici din Stânga Nistrului. La mijlocul lunii Tiraspolul a încercat să riposteze introducând taxe pentru fermierii care se aflau în mai multe localități din Dubăsari. Câteva zile mai târziu, regimul din Stânga Nistrului a lansat și un fals despre niște „atacuri teroriste” pregătite de Chișinău, apoi urma să adopte o lege menită se persecute persoanele în funcție de orientarea lor sexuală.
În același timp, Federația Rusă a interzis mai multor oficiali și jurnaliști moldoveni să intre pe teritoriul său. De facto, după invazia rusă din Ucraina și conturarea parcursului european al Republicii Moldova, relația Chișinăului cu Moscova a fost mai mereu una tensionată.
Februarie
În luna februarie, la Chișinău a fost incendiat intenționat Centrul de informare și documentare privind NATO, din incinta Universității de Stat. Astfel de provocări abia începeau.
În următoarele săptămâni, întreaga lume a fost bulversată de asasinarea opozantului rus Aleksei Navalnâi. Moartea acestuia a fost comemorată în mai multe orașe europene, inclusiv la Chișinău. În fața ambasadei ruse din Republica Moldova, oamenii au adus flori și lumânări.
În aceeași lună, Natalia Barbu s-a clasat pe primul loc după votul juriului în Finala Națională Eurovision Song Contest 2024, iar Anastasia Nichita a fost desemnată cea mai bună luptătoare a anului 2023 din Europa.
Pe 22 februarie, UE a sancționat șase persoane pentru amenințări la adresa independenței Moldovei. Printre ele se afla un ofițer din Serviciul Rus de Securitate (FSB), fruntași găgăuzi și doi proprietari de presă. Sancțiunile includeau „înghețarea” bunurilor acestora și interzicerea accesului și tranzitului pe teritoriul UE.
La sfârșitul lunii, subiectul transnistrean a apărut din nou pe ordinea de zi. Regimul de la Tiraspol atunci a organizat un „congres” în care făcea apel către Kremlin, solicitându-i implementarea unor „măsuri diplomatice pentru a proteja Transnistria“.
Martie
Luna martie a început cu declarațiile Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău despre un plan al Federației Ruse de imixtiune în alegerile din Republica Moldova. Acest lucru urma să se adeverească câteva luni mai târziu, datorită campaniilor masive de dezinformare pătrunse în spațiul nostru informațional și a miilor de voturi cumpărate.
Tot în luna martie, am aflat că un număr record de 12 700 de persoane s-au înscris la Programului național de studiere a limbii române. Printre ele erau și 622 de persoane din Stânga Nistrului. În aceeași perioadă, Curtea Constituțională urma să „cimenteze” prezența limbii române în Constituție și în actele oficiale ale țării, după ce a examinat o sesizare depusă de Blocul comuniștilor și socialiștilor în 2023.
Prima lună de primăvară ne-a mai adus reclamele de pe YouTube și sistemul de plăți MIA, cel care ne permite astăzi să facem transferuri gratuite cu ajutorul numărului de telefon. Totodată, în a doua parte a lunii, deputații au adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova.
Aprilie
Luna aprilie a început cu percheziții la aeroportul din Chișinău, unde au fost reținuți trei copii de deputați și ex-deputați. Printre persoanele reținute se număra fiica deputatei PAS, Victoria Cazacu, dar și fiul deputatului socialist Radu Mudreac. După rețineri, fracțiunea PAS a exclus-o pe deputată din partid, iar directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan și-a anunțat demisia. Totuși, peste aproape trei luni, Talmazan a fost numit secretarul general al Parlamentului.
Cel mai important eveniment al lunii aprilie a fost începerea Recensământului populației și a locuințelor. Pe fundalul alegerilor din toamnă și a unor campanii de dezinformare tot mai insistente, recensământul a provocat mai multe discuții în mediul online, mai ales în primele săptămâni de desfășurare.
Conform datelor preliminare, în cadrul său au fost numărate 2 448 000 de persoane și 1 655 000 de locuințe.
Tot în luna aprilie a fost aprobat proiectul de lege privind votul prin corespondență, iar unii moldoveni au asistat la un fenomen mai puțin obișnuit, o „ploaie de nisip” venită din Sahara.
Mai
Luna mai a început cu un interviu oferit de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cunoscutului videoblogger și jurnalist rus Iuri Dud. Deși dialogul dintre cei doi nu a adus breaking news-uri, însăși realizarea sa a acoperit spațiul informațional de la Chișinău pentru mai multe zile.
La sfârșitul lunii, Chișinăul a fost vizitat de secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken. Acesta a purtat discuții cu Maia Sandu și a anunțat un pachet de sprijin financiar pentru rezistența la interferențele ruse, creșterea economică și consolidarea securității energetice a Moldovei.
Iunie
Pe 4 iunie a fost reținut șeful biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu. Acesta era acuzat că, împreună cu alți interpuși, ar fi ajutat mai mulți infractorii străini să scape de urmărire internațională. Procuratura Anticorupție menționa atunci că pe acest caz au fost efectuate 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA.
După cazul de la Interpol, presa internațională urma din nou să scotă Republica Moldova în centru atenției. De această dată, publicația The Insider anunța că Igor Gorgan, ex-șef al Armatei Naționale pe timpul lui Igor Dodon, ar fi colaborat cu serviciul de informații al Federației Ruse.
În luna iunie au avut loc alegerile europarlamentare. În contextul integrării europene a Republicii Moldova și a referendumului ce urma în toamnă, acest subiect a fost abordat pe larg și la Chișinău. La secțiile de votare din Republica Moldova au fost prezente 56 713 persoane, cu aproximativ 18 000 de persoane mai mult față de alegerile precedente.
În data de 14 iunie, ambasadorii statelor membre ale UE au ajuns la un acord asupra cadrului negocierilor de aderare cu Republica Moldova. O delegație în frunte cu prim-ministrul țării Dorin Recean a mers atunci la Luxemburg, unde a dat startul oficial al negocierilor de aderare la UE.
Un subiect important al lunii iunie a fost și desfășurarea examenelor de clasa a IX-a. În 2024, elevii din opt raioane au susținut probele de examen în prezența unor voluntari externi, iar o parte dintre lucrări au fost verificate centralizat. Aceste măsuri anti-fraudă au dus la o scădere semnificativă a ratei de promovare, determinând MEC să organizeze, în premieră, o a treia sesiune de examene.
Tot în luna iunie, a decedat prozatorul și poetul moldovean Spiridon Vangheli.
Iulie
În luna iulie au început Jocurile Olimpice de la Paris. La ele au participat 26 de sportivi moldoveni care, într-un final, au reușit să obțină patru medalii și cinci calificări în top 10. Acesta este un record pentru Republica Moldova.
În aceeași perioadă, parlamentul a introdus noțiunea de femicid în legislația Republicii Moldova. Inițiativa a fost votată la solicitarea insistentă a mai multor activiști, după ce în primăvara anului 2024 o tânără din raionul Orhei a fost răpită și omorâtă.
Totodată, la sfârșitul lunii iulie, în spațiul informațional de la Chișinău a mai răbufnit un scandal de spionaj. De această dată, doi funcționari din Parlament și din Poliția de Frontieră au fost reținuți pentru trădare de patrie și complot în comunicarea lor cu un angajat al ambasadei ruse. A doua zi, spionul rus care primea informații de la cele două persoane reținute, a fost declarat persoană non-grata.
August
În luna august în Republica Moldova a început perioada electorală pentru alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumul din 20 octombrie 2024. Astfel, pe parcursul următoarelor săptămâni, deși nu știam cu exactitate cine va candida la prezidențiale, declarațiile și acțiunile politice au curs gârlă.
Atunci urma să aflăm informații despre „pelerinajele” preoților moldoveni la Kremlin sau conturile rusești prin care se efectuau plăți către persoanele afiliate oligarhului fugar Ilan Șor.
La sfârșitul lunii, s-a desfășurat Marea Dictare Națională. De această dată, ea a adunat peste 1 700 de persoane din toată Moldova.
În aceeași lună, fostul viceprim-ministru Iurie Roșca a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență. Cu două zile înainte de a-și afla pedeapsa, acesta a părăsit țara.
Septembrie
Luna septembrie la fel a fost, în mare parte, despre alegeri. În această perioadă, Federația Rusă și-a schimbat ambasadorul de la Chișinău. Totodată, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk a vizitat Chișinăul.
De asemenea, în prima săptămână a lunii, în Republica Moldova a ajuns ciclonul Boris. Acesta a adus ploi torențiale care au inundat Chișinăul și a blocat mai multe drumuri din țară. Imagini video în care pietonii capitalei sunt luați de apă au „împânzit” și presa din România.
Octombrie
În luna octombrie, propaganda rusă a cunoscut o intensificare fără precedent în Republica Moldova. Zilnic, spațiul online de la Chișinău a fost invadat de falsuri și manipulări menite să influențeze rezultatele referendumului. Spre exemplu, oamenii primeau pe adresele electronice mesaje eronate trimise în numele „autorităților”. Totodată, unele instituții de stat au fost vandalizate.
De partea cealaltă, cu zece zile înainte de alegeri, UE a anunțat că va oferi Moldovei un sprijin financiar record în valoare de 1,8 miliarde de euro. Resursele constituiau un planul de creștere economică și vor fi oferite în perioada 2025-2027.
Pe 20 octombrie, prezența la vot a fost masivă, totuși referendumul a trecut pe „muchie de cuțit”. Rezultatele votului nu au coincis cu cele din sondaje și au bulversat o bună parte dintre cetățenii pro-europeni.
Maia Sandu a declarat că gruparea criminală Șor a avut în plan să cumpere aproape 300 000 de voturi. În următoarele zile urma să aflăm că Federația Rusă, doar în lunile septembrie și octombrie, a investit aproape 40 de milioane de dolari în coruperea alegătorilor moldoveni.
Cât despre alegerile prezidențiale, în turul doi a acces Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, reprezentant al socialiștilor și fost procuror general. În dimineața lui 21 octombrie, Maia Sandu l-a invitat pe Alexandr Stoianoglo la dezbateri. După o discuție lungă despre formatul acestora, ele s-au desfășurat la Palatul Republicii. Președinta în exercițiu a predominat confruntarea.
Noiembrie
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. El a fost câștigat de Maia Sandu, cu o diferență de aproximativ 10 %.
În data de 11 noiembrie, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Moldova, Andrei Spînu, a anunțat că se retrage din Guvern și din PAS. Cu o săptămână mai devreme, premierul Dorin Recean anunța că va veni cu o serie de schimbări la nivelul cabinetului de miniștri.
Remanierile au avut loc pe 18 noiembrie, când au fost numiți doi miniștri noi, iar Vladimir Bolea a fost mutat la alt minister. Societatea, în mare parte, nu s-a arătat satisfăcut de schimbări.
Tot în luna noiembrie, Guvernul a interzis utilizarea telefoanelor în timpul lecțiilor, iar în România au avut loc alegeri prezidențiale. Aproape 81 000 de cetățeni români din Republica Moldova au participat în acel scrutin, iar majoritatea dintre ei au votat-o pe Elena Lasconi, candidata USR.
Decembrie
Gazul rusesc din Stânga Nistrului a fost principalul subiect al lunii decembrie. Din 2023 Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său odată cu expirarea contractelor în vigoare, adică din 2025. În această situație, Rusia putea să transmită gaz la Tiraspol prin metode alternative, cum ar fi ruta transbalcanică, or contractul semnat o obligă să livreze gaz până în septembrie 2026.
Pentru a afla dacă Rusia urmează să livreze gaz, la sfârșitul lunii noiembrie, ministrul energiei, Victor Parlicov, chiar a plecat în Rusia și a discutat cu
Gazprom. În urma întrevederii, Moscova ne-a cerut să achităm o datorie imaginară de 700 de milioane de dolari pentru a-și onora obligațiile stipulate în contractul semnat anterior.
Pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean l-a demis pe Victor Parlicov și a cerut instituirea stării de urgență în energetică. Starea de urgență a fost instituită pe 16 decembrie.
Lipsa gazului rus urma să ducă la sistarea energiei electrice pe care malul drept o primea de la centrala din Stânga Nistrului. Pentru a asigura prezența energiei electrice în țară, Guvernul a decis să o cumpere din România, unde este mai scumpă. De asemenea, autoritățile oferă compensații și solicită cetățenilor să economisească energia.
După ce Gazpromul a anunțat oficial că nu va mai livra gaz în regiunea transnistreană, Dorin Recean a spus că Guvernul ar putea să recurgă la arbitraj internațional și să solicite despăgubiri în urma deciziilor Kremlinului.
Totodată, președinta Maia Sandu a anunțat că Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetățenilor din Stânga Nistrului. Președinta a menționat că șantajul rus are drept scop manipularea alegerilor parlamentare din vară.
Scrie în comentarii cum ai memorat anul 2024 și ce evenimente importante crezi că ar trebui să mai adăugăm în această listă.
