„Vesting”, în lumea start-upurilor, înseamnă că un angajat sau un cofondator câștigă treptat dreptul de a deține acțiuni sau participații în companie (în special în cadrul start-upurilor), de obicei pe un interval de timp. Cu alte cuvinte, nu primește imediat toate acțiunile promise, ci le câștigă treptat, în funcție de cât timp rămâne în companie.
De obicei, se face vesting pe o perioadă de patru sau cinci ani, împărțită în tranșe. De exemplu:
# vesting liniar – în fiecare an, angajatul primește 25 % din acțiunile sale;
# vesting accelerat – în primii ani, angajatul primește o parte mai mare din acțiuni, iar în ultimii ani, o parte mai mică.
De ce se recurge la vesting?
Loialitate: încurajează angajații să rămână în companie pe termen lung, deoarece beneficiile complete sunt obținute doar după o anumită perioadă.
Aliniere: asigură că interesele angajaților sunt aliniate cu cele ale companiei. Cu cât rămân mai mult, cu atât au mai mult de câștigat din succesul start-upului.
Mitigarea riscului: protejează compania în cazul în care un angajat pleacă devreme, deoarece nu va deține toate acțiunile.
Cum funcționează
Un angajat într-un start-up primește o ofertă de a deține 1 % din companie, dar cu vesting pe patru ani. Asta înseamnă că la sfârșitul fiecărui an va câștiga 0,25 % din acțiuni, iar după patru ani va deține întregul 1 %. Dacă pleacă după doi ani, va primi doar 0,5 % din acțiuni.
Un cofondator al unei companii: la înființare, cofondatorii decid că fiecare va primi 25 % din companie, dar totul va fi legat de un plan de vesting pe trei ani. Astfel, dacă unul dintre cofondatori pleacă după un an, el va deține doar o parte proporțională din acțiuni, adică 8,33 %, iar restul rămân în companie.
Important: contractul de muncă va specifica în detaliu condițiile de vesting, inclusiv perioada, tipul de vesting și evenimentele care pot îl accelera sau anula (de exemplu, demisie dintr-un anumit motiv).
