Universitatea #diez. Cunoașteți studentele originare din Moldova, care vor împărtăși experiențele de a învăța la sute de kilometri de casă

Valeria Negru – Universitatea din Salzburg

Valeria Negru își continuă studiile în Austria, programul Media și Comunicare, Universitatea din Salzburg.

Până în ultimii doi ani înainte de absolvirea liceului, Valeria nu avea nicio idee ce direcție să ia. Inițial, a decis să urmeze calea pe care o luase mama sa, și anume diplomație și relații internaționale, dar și-a dat seama că nu se regăsește în acel domeniu. „Fiind dansatoare în echipa de bază a unui studio de dans din Chișinău, am înțeles că vreau să fac ceva mai mult pentru acea școală. În 2019, am decis să administrez canalul de YouTube al studioului și să deschid secțiunea vlog #dinculise. Tot atunci mi-am dat seama că tot ce ține de media, comunicare, strategie și rețele sociale îmi aduce plăcere și motivație pentru a mă aprofunda în acest domeniu. Așa am ajuns să aleg Media și Comunicare la Universitatea din Salzburg, Austria.”

Revenind înapoi în Moldova după o bună parte a copilăriei petrecută în Berlin, Germania, Valeria a înțeles că atașamentul puternic față de această parte a Europei o să o facă să se întoarcă acolo mai devreme sau mai târziu. „Pentru a-mi mări șansele să fiu acceptată undeva, am depus dosarul atât în Germania, cât și în Austria. Berlinul a fost evident una dintre priorități, dar circumstanțele sau destinul mi-au șoptit că acum nu e momentul pentru EL. Astfel, primul răspuns mi-a venit de la Universitatea din Salzburg și pe gânduri nu am mai stat prea mult.” Valeria a optat pentru așa-numitul „oraș al lui Mozart” și nu a regretat nicio secundă. Combinația dintre munți, arhitectură, oameni frumoși, îmbrăcați la patru ace nu i-au dat niciun motiv să își regrete decizia.

Valeria povestește că locuiește în Salzburg de mai bine de doi ani și așa-numita perioadă de adaptare a trecut demult. „Dar dacă mă întorc la primele mele luni acolo, nu pot spune că nu a fost greu. Cu toate acestea, faptul că am locuit cu fosta mea colegă de cameră de atunci care era din Portugalia a făcut lucrurile mult mai ușoare. Am căzut brusc în acea zonă de confort și în acea «plasă de siguranță» că aveam deja pe cineva lângă mine. Oricât de ironic ar părea, adevărata perioadă de adaptare a început când ea s-a mutat din Austria, iar eu a trebuit să mă mut un an mai târziu. Distanța mare dintre familie și prieteni, ratarea evenimentelor importante de acasă, singurătatea și multe alte lucruri vor veni peste tine pas cu pas. Dar datorită acestor momente mai puțin plăcute, am învățat să mă integrez mai bine în societatea actuală, să îmi găsesc sufletele pereche, să înțeleg că sunt aici cu un scop și să înțeleg că de facto e bine acolo unde ești acum, și nu în altă parte.”

Oricât de mult i-ar plăcea orașul în care locuiește acum, Valeria menționează că Austria și Germania sunt țări destul de conservative. Toată lumea respectă regulile până în cel mai mic detaliu, dar din acest motiv, ordinea și bunul simț persistă în țară. „Este un lucru pe care îl admir aici. Sunt ferm convinsă că atingerea unei anumite vârste face mai greu să îți faci prieteni, dar un lucru pe care l-am învățat despre oamenii de aici este că în Salzburg este într-adevăr mai greu să intri în contact cu oamenii. Acest lucru m-a deranjat la început, dar cu timpul am înțeles că nu poți să mergi împotriva culturii și că oamenii nu ar trebui să fie învinuiți pentru felul lor de a fi și pentru mediul în care au crescut. Austriecii sunt oameni foarte precauți, dar educați. Vor fi întotdeauna prietenoși și, la nevoie, te vor ajuta, dar este foarte rar atunci când oferă mai mult în schimb. Acest lucru m-a făcut să fiu tolerantă cu ei, m-a ajutat să găsesc un limbaj comun cu ei, dar și să mă conectez cu oamenii și culturile pe care îi înțeleg mai ușor și cu care ne potrivim mai bine din punct de vedere energetic și cultural.”

„În comparație cu alte universități, trebuie să spun că programul de studii de la această universitate este mult mai ușor decât în alte părți. Practic, toate facultățile oferă studii doar în limba germană, iar studenții au posibilitatea de a-și crea planul de studii așa cum își doresc. Numărul de cursuri pe săptămână diferă de la un semestru la altul, dar de obicei pot avea între cinci și șapte. Am posibilitatea de a urma mai multe, dar aleg să nu o fac pentru a fi mai flexibilă. Nu sunt un mare fan al multora dintre materiile oferite de universitatea mea, deoarece prea multe dintre ele se bazează pe teorie, însă îmi fac plăcere cursurile de marketing, de introducere în comunicarea interculturală, de publicitate, de videografie și de podcasturi, dar și cursuri la liberă alegere chiar și de la alte facultăți, cum ar fi introducere în diasporă, migrație, psihologie etc.”, menționează studenta. Cu fiecare semestru, timpul petrecut la universitate devine mai puțin, deoarece multe cursuri se bazează pe un număr limitat de participanți, adică este posibil să nu ajungi pe lista participanților pentru semestrul respectiv. Timpul mediu pe care îl petrece Valeria la universitate este de trei-patru zile pe săptămână, cu câte un curs sau două pe zi, în funcție de numărul de cursuri la care se înscrie. De obicei, fiecare curs are loc o singură dată pe săptămână.

Adelina Grozav – Universitatea din Groningen

Adelina Grozav a ales să-și facă studiile la Facultatea de Business și Economie în cadrul programului de Business Internațional la Universitatea din Groningen, Țările de Jos.

Când admiterea în universități se apropia, Adelina încă era confuză de lucrurile care cu adevărat o pasionează. De la începerea activității sale de voluntariat, i-a fost oferită posibilitatea să participe la schimburi interculturale, unde descoperise noi culturi și astfel i-a fost fortificată dorința de a se regăsi într-o atmosferă internațională. Totuși, nu era pe deplin mulțumită de numai un spectru de studii. În consecință, a optat pentru o combinație dintre aspectul internațional și finanțe la Universitatea din Groningen.

„Țările de Jos rămân a fi până în prezent un stat cu studii de calitate, cu universități prestigioase și cu o comunitate diversă. La momentul aplicării, analizam minuțios clasamentul universităților și instant am decis că Țările de Jos sunt o bună alegere. Totuși, dilema orașelor în care vreau să mă stabilesc persista. Fratele a depus și el dosarul și el în Țările de Jos și doream să fiu aproape de el, însă consultam ideea de a învăța în orașe diferite.” Inițial, Adelina povestește că Groningen a fost cea de-a doua opțiune, însă cu timpul a înțeles că locul acesta i-a fost predestinat: „La 181 km de Amsterdam, în periferia nordică, un oraș cu populația majoritară de studenți și un mod de viață pasiv comparativ cu cei din zona centrală, Groningen e orașul unde experiența de student e diversă și extrem de interesantă. Cu siguranță, nu regret alegerea mea, fiindcă cu timpul am înțeles că personalitatea mea se combină perfect cu atmosfera de aici.”

Fiind deja în anul II de studiu, Adelina poate spune cu siguranță că s-a infiltrat perfect în sistemul universitar. De la început era hectic dat fiind faptul că trebuia să completeze partea oficială, însă a reușit să se distreze în același timp. „Eram convinsă că pentru a reuși totul e nevoie să pășesc în afara zonei de confort. Am participat la săptămâna introductivă, unde am avut parte de momente inedite și unde am cunoscut tineri ambițioși. Am început să-mi planific cheltuielile, mă înscriam la comunități de studiu, unde exploram noi subiecte, am practicat mersul cu bicicleta și pot spune că am evitat cu succes câteva accidente posibile. Acum combin studiile cu jobul part-time și devin tot mai convinsă că oamenii de aici îți pot oferi o experiență de lucru pozitivă.”

Tânăra menționează că unele dintre caracteristicile orașului consistă în prezența enormă a bicicletelor. „Bicicletele sunt vitale pentru fiecare, iar orașul e împânzit de ele. Oamenii din Groningen sunt amabili și gata să te ajute în orice situație critică. Contactul vizual e întotdeauna catalizatorul unui zâmbet pe fața oamenilor de aici. Ulterior, viața de student e cea mai intensă datorită multitudinii și accesibilității de localuri în care te poți distra. Joi e zi de petreceri, iar durata acestor petreceri uneori e până dimineața. Studenții internaționali și locali preferă ca berea să nu lipsească de la evenimente, iar dispoziția bună e acompaniată de muzica techno, electronică sau pop.”

Programul de Business Internațional e vast în subiectele de management și economie, însă are înclinații spre drept, psihologie, istorie și alte domenii. Anul e împărțit în patru blocuri a câte trei cursuri per bloc. „Cursurile variază în dificultate în dependență de creditele pe care le obții. Personal, îmi plac cursurile de statistică și de managementul riscului finanțelor și abia aștept cursul de drept în blocul următor. Din perspectiva mea, este multă teorie care necesită implementare practică. În continuare, majoritatea cursurilor sunt bazate pe studiul independent, astfel disciplina și metodele smart de studiu sunt binevenite pentru obținerea rezultatelor pozitive. Un avantaj al programului este că, în anul III de studiu, universitatea îți oferă posibilitatea unui schimb de aproximativ jumătate de an în cadrul unei universități partenere. Acest program e despre crearea noii generații de antreprenori și de angajați ai corporațiilor care pot implementa metodele de gândire critică în zilele de astăzi.”

Cătălina Rotaru – Hogeschool Zeeland University of Applied Sciences

Cătălina Rotaru și-a făcut studiile de licență în Chimie la Hogeschool Zeeland University of Applied Sciences, Vlissingen, Țările de Jos.

Cătălina și-a ales facultatea cu foarte multă indecizie. A depus documentele la multe facultăți, toate diferite: în Romania, în Țările de Jos și în Danemarca. Până la urmă, a ajuns în Țările de Jos, înscrisă fiind la Facultatea de Turism, ca în ultima clipă să se schimbe la Chimie. „La liceu, am urmat obiecte de la profilul real, iar biologia și chimia mi-au plăcut mereu. Am vrut să urmez o facultate de științe exacte, ceva aplicabil. Știința m-a pasionat mereu, însă nu aș fi crezut vreodată că o să fac facultatea în chimie. Sunt specializată în life sciences, ceea ce e mai mult biochimie și biotehnologie, pentru că aceste domenii sunt atât de interesante și, studiindu-le, începi să admiri atât de mult tot ce e viu, pentru că tot ce e viu e complex.”

Tânăra spune că știa cu certitudine că vrea să meargă peste hotare. „De ce? Nu știu exact. Am vrut să văd cum e acolo. Cel mai mult am mers după ideea că la noi studiile nu sunt calitative și recunoscute internațional. Mă îndoiesc că asta e 100 % adevărat. Cred că și la noi se fac studii bune, însă sistemul de învățământ mai are multe defecte, care din păcate trimit mulți absolvenți buni de la noi în alte țări.”

Țările de Jos mereu i s-au părut interesante, pentru că acolo există multă libertate. Cătălina spune că a simțit această libertate și la facultate. „De asemenea, prețul studiilor e mai mic decât în Regatul Unit, de exemplu (pentru cetățenii UE), iar studiile sunt 100 % în limba engleză.”

Orașul în care a învățat Cătălina este pe malul Mării Nordului, în partea de sud-vest a Țărilor de Jos, departe de orașele mari. „Este un oraș mic, unde am întâlnit doar patru moldoveni în cei patru ani de studii. Neerlandezii sunt reci și distanți, din experiența mea, dar admir cultura lor de a munci mult, cu puține pauze, organizat și frumos. Sunt un popor care știu să își valorifice cultura locală și se mândresc de cele mai mici chestii, de la mâncare, care nu e cea mai gustoasă, până la lalele. Din acest punct de vedere avem mult de învățat de la ei.”

Cătălina povestește că primul an i-a fost mai ușor, deoarece încă era în „febra” experiențelor noi. „Oameni noi, sistem cu totul nou și diferit, o țară frumoasă, dezvoltată, colegi cu valori și mentalitate similară cu a mea. Anul II a fost mai greu, pentru că Țările de Jos deja nu mai erau o experiență nouă, ci deveniseră viața mea. Familia era departe, limba română era departe, mămăliga și sarmalele erau foarte departe. În anul II au apărut primele gânduri de abandon academic. Am zis că sunt mai puternică de-atât, dar mi-a fost destul de greu emoțional.”

Dat fiind faptul că a urmat o universitate de științe aplicate, programul de studii al Cătălinei a durat patru ani, iar anul IV este dedicat stagiului practic și scrierii tezei de licență în cadrul unui stagiu din semestrul 2. „Acest stagiu poate fi făcut la universitate, la o altă universitate în Țările de Jos, într-o companie din Țările de Jos sau într-o companie sau universitate din altă țară. Eu am făcut stagiul la UBB Cluj, în cadrul unui laborator de cercetare de Enzimologie și Biocataliză Aplicată. Am vrut să văd cum se face cercetarea științifică mai în est. Nu am rămas dezamăgită.”

Cătălina Corcinschi – Universitatea din București/Universitatea Masaryk

Cătălina Corcinschi studiază la Facultatea Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, dar petrece acest semestru la Universitatea Masaryk din Brno prin programul Erasmus+.

Din gimnaziu, Cătălina știa că își va face studiile universitare peste hotare și că acestea vor fi cea mai mare schimbare din viață, precum și că vor reprezenta ieșirea din zona sa de confort. Deși acum e studentă în anul II la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, a optat pentru Erasmus+ pentru a-și urma scopul de a învăța peste hotare. „Din fericire, universitatea îmi oferă oportunitatea de a îndeplini două semestre Erasmus în țări diferite în cei trei ani de licență. Așadar, am ales anul II drept anul de experimente pentru a deveni un «student european călător». Momentan îmi completez primul semestru în Brno, Cehia și este, cel mai probabil, cea mai bună decizie individuală din viața mea de studiu. De fapt, visam la o viață studențească în Cehia încă de pe timpul liceului, însă aceasta nu dispune, spre marea mea tristețe, de un program full în engleză pentru specialitatea pentru care optam.” Fericirea a fost mare pentru Cătălina când a văzut pe lista de universități Erasmus a facultății – Czech Republic. „Așa am ajuns să învăț la Universitatea Masaryk din Brno, a doua cea mai mare universitate din Cehia, după Universitatea Charles din Praga. Am reușit să fac salturi neverosimile de pe un colț al Europei pe inima acesteia.”

Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat Cătălina a fost alegerea unei universități bune, într-un oraș intim și lipsit de agitație. „Nu suport gălăgia și haosul, motiv pentru care orașele mari mă sperie, mă neliniștesc. Așa m-am simțit în inima Bucureștiului timp de un an, iar acest motiv m-a convins să aleg pentru experiența mea Erasmus un oraș mai necunoscut, mai puțin solicitat de către majoritatea studenților, iar Brno a fost alegerea perfectă. Deși este al doilea oraș ca mărime din Cehia, este considerat drept unul studențesc, mai liniștit și mai puțin vizitat decât Praga, așadar bingo! Am căutat o ambianță ca la Cluj, am dorit un loc unde să mă simt în siguranță, liniștită, printre oameni senini și zâmbitori, iar Brno oferă această atmosferă.”

Cătălina s-a adaptat ușor la noul său mediu și spune că se simte mai bine ca niciodată. „M-am lăsat ușor sedusă de tot ce îmi oferă acest loc. Deși limba cehă este una complicată, majoritatea persoanelor de aici cunosc engleza, sunt luminoși și dornici să sară în ajutor în orice moment. Universitatea Masaryk este una dintre cele mai organizate universități pe care le-am văzut în viața mea. Totul este pregătit pentru noi din timp, primim informațiile la timp, iar receptivitatea din partea personalului didactic și din partea secretariatului este impecabilă. Aici totul se face pentru confortul studențesc, pentru a ne oferi nouă un mediu profesional și organizat pentru a ne facilita învățământul și rezultatele bune.” Locurile preferate ale Cătălinei sunt bibliotecile din facultatea studiilor sociale, din facultatea de medicină și din facultatea de arte. „Din câte am observat, biblioteca din facultatea studiilor sociale este populară printre studenții somnoroși care își găsesc locul potrivit pe canapele. Toate facultățile dispun de materiale pentru cercetări individuale, laboratoare etc., aparate și săli pe care le putem folosi cu ușurință pentru propriile studii sau experimente. Avem ușile deschise pentru orice creștere profesională pe care dorim să o urmăm aici. Profesorii sunt dinamici, prezintă cursurile într-un mod colorat, vivant, pregătiți la fiecare curs să întreprindă o conexiune cu studenții. Chiar dacă deseori auzeam despre faptul că în universitățile europene nu există o legătură strânsă între profesori și studenți, unde profesorii sunt singurii care explică, iar studenții doar ascultă și notează ce se vorbește, aici, din fericire, nu e cazul. Profesorii nu ezită să întreprindă discuții cu studenții, să ne provoace intelectual, să ne pună pe gânduri și să creeze un lanț de opinii și discuții între studenți și ei înșiși.”

În comparație cu programul de la București, tânăra recunoaște că în Brno îi e mult mai ușor. „Dacă la București aveam cursuri de la opt dimineața până la 18 seara timp de câteva zile pe săptămână, aici am doar două-trei cursuri în fiecare zi. Proiectele și temele individuale sunt planificate o dată la două sau trei săptămâni, așadar dispun de timp mai mult decât suficient ca să mă ocup de ele, iar în timpul liber particip la evenimentele organizate de universitate pentru studenții Erasmus. Ni s-au organizat frigărui, petreceri de bun venit, excursii, concerte, filme și multe altele. O săptămână de «bun venit» a devenit o săptămână de alint pentru noi.”

                                      

„Ceea ce învăț sunt cursuri alese de mine, așadar orarul este bazat pe alegerile și preferințele mele personale, ceea ce este un mare avantaj, pentru că am libertatea de a alege strict ceea ce știu că am nevoie și doresc. Pentru un semestru am ales opt cursuri, printre care se găsesc:
# Politica Reprezentării: Amintirea și Uitarea în Europa Contemporană;
# Media, Politică și Societate;
# Probleme actuale în Cercetarea Media și a Audiențelor;
# Responsabilitate Socială: Afaceri, Cercetare și Inovare și altele.”

Tânăra menționează că majoritatea cursurilor au examenul final în forma unui proiect final în grup sau individual, în loc de examen grilă. Tot aici, ea a avut oportunitatea să-și aleagă cursuri gratuite de limbi străine, precum spaniola și germana, pe care le învață cu profesori nativi ai acestor limbi. „Cunoașterea limbilor străine, în special într-un mediu internațional Erasmus ca cel în care mă aflu, este foarte benefic pentru mine personal, cât și pentru viitoarea mea carieră de specialist în Comunicare și Relații Publice.”

Deocamdată, Cătălina nu știe pe unde o vor duce valurile europene în semestrul 2, însă poate să afirme cu cea mai mare mândrie că a făcut alegerea potrivită pentru a studia peste hotare, a ajuns să vadă lumea, să o cunoască și să crească împreună cu ea.

Nicoleta Gorea – Universitatea Bonn-Rhein-Sieg

Nicoleta Gorea e proaspătă studentă la Criminalistică în Științele Naturii în Rheinbach, Germania.

Nicoleta are șase cursuri pe parcursul acestui semestru, printre care bazele criminalisticii, chimia generală, structura și calitățile materialelor. Studiul este bilingv (germană și engleză) și se face în regim hibrid (unele materii online, altele în prezență). „M-au fascinat din start bazele criminalisticii, deoarece reușesc să înțeleg procedeele și instituțiile implicate în rezolvarea crimelor. Chimia îmi făcea adesea cu ochiul chiar de pe băncile școlii, așa că am ajuns repede să înțeleg că îmi doresc să urmez un studiu legat de științele naturii. Combinăm acest fapt cu firea mea însetată de experiențe ieșite din comun, dar și cu dorința de a ajuta societatea și obținem scopul de a studia criminalistică.

Nicoleta și-a făcut studiile la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, unde timp de 12 ani a învățat limba germană, iar în ultimul an a susținut examenul de limbă DSD pentru nivelul C1. De asemenea, a obținut bursa DAAD, care se angajează să-i acopere costurile de studii și întreținere în cazul în care își continuă studiile în Germania. „La acești factori s-au adăugat pasiunea față de limba și cultura germană, dar și unicitatea facultății, care poate fi studiată anume aici. Perioada de adaptare este deosebit de activă, deoarece în Germania ai o mulțime de lucruri să-ți aduci în ordine (loc de trai, înscrierea reședinței, permis de ședere, cont bancar etc.), dar și pentru că participi în cadrul săptămânilor de orientare. De asemenea, îmi face plăcere să îmi cunosc colegii de facultate, cluburile universitare și să particip la evenimentele din regiune. Cultura germană este una organizată și centrată pe comunitate. Copiii sunt incluși în evenimentele din regiune (fie prin participare activă, fie prin rezervarea rolului de spectator), li se oferă un loc în societate de mici. Persoanele cu dizabilități sunt tratate cu respectul cuvenit și participă la activitățile cotidiene în spațiul public. Oamenii în etate sunt activi! Îi observ plimbându-și nepoții, alergând prin parc sau mergând cu bicicleta. Apropo, foarte mulți utilizează bicicleta ca mijloc de transport.”

Irina Popescu – Universitatea Ca’ Foscari

Irina Popescu își face studiile la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția, Italia la Facultatea de Filosofie, Studii Internaționale și Economice.

Irina a ajuns să studieze la Universitatea Ca’ Foscari după ce a cercetat mai multe programe de studiu în universitățile europene. A ales această facultate, fiindcă părea să combine materiale din domenii destul de diverse, iar ea încă nu era ferm convinsă ce ar dori să aleagă pentru continuarea studiilor. „Am consultat lista de cursuri de pe site-ul universității, am înțeles că e într-adevăr ceva ce m-ar putea interesa și, prin urmare, am depus documentele. Orașul nu a jucat un factor decisiv în alegerea mea de universitate. Am ales anume universitatea Ca’ Foscari, din motiv că taxele de studiu la universitățile italiene sunt mai reduse comparativ cu cele din multe alte țări ale UE. Mai târziu, am aflat că guvernul italian oferă burse și scutiri de taxe, pentru care la fel am depus. Acest fapt mi-a ușurat semnificativ viața de studentă într-un oraș megaturistic, unde prețurile sunt mult mai ridicate comparativ cu cele din alte orașe din Italia.”

Irina și-a început studiile în septembrie 2019. În Italia, durata studiilor de licență este de trei ani, respectiv tânăra deja le-a încheiat: „Urmează să absolv în noiembrie. La aceasta universitate, fiecare student(ă) își alege data de absolvire dintre cele trei propuse: prima e în iunie, a doua e toamna, de obicei în noiembrie, și ultima are loc în martie sau aprilie. Eu am decis să-mi acord lunile de vară pentru a scrie teza și pentru a face stagiul. Am finalizat totul în legătură cu studiile, mi-a rămas să iau parte la ceremonia de absolvire care va avea loc în Piața San Marco, principala piață din Veneția. Pe parcursul a trei ani, am avut parte de experiențe bune și de unele mai puțin bune. M-am adaptat foarte ușor, dar oricum la început am avut parte de unele greutăți; trebuia să mă descurc cu traiul de sine stătător într-o țară a cărei limbă nu o cunoșteam și unde mulți nu vorbesc engleza. Pe lângă toate problemele birocratice (ca cetățeană moldoveană trebuie să aplic pentru permisul de ședere italian), încercam să înțeleg cum funcționează sistemul universitar, care în unele aspecte e foarte divers de cel care-l avem în Moldova.”

„Aveam ore pe tot parcursul zilei. Dacă într-o zi puteam să am trei ore dimineața, în altă zi aveam una la 8.30 și alta la 17.30. Lecțiile se desfășurau în diverse sedii ale universității, toate situate pe insulă. Se întâmpla că de la o oră la alta trebuia să fug în altă parte a orașului, iar la început nu puteam să o fac fără a mă rătăci printre ulicioarele mici ale orașului. De această experiență am avut parte doar în primul semestru, apoi au început a fi aplicate diverse restricții referitoare la COVID-19, ceea ce a rezultat în ore total sau parțial desfășurate online pe parcursul a unui an și jumătate”, menționează Irina.

În schimb, în al treilea an, tânăra a beneficiat de oportunitatea de a pleca cu programul Erasmus+ în altă țară. A ales Universitatea Autonomă din Barcelona, de data aceasta fiind atrasă de oraș și, fiindcă știa că restricțiile în Spania erau mai lejere, erau puține șanse ca programul să fie anulat. „Sunt recunoscătoare că am avut șansa să îmi fac licența la Universitatea Ca’ Foscari. Sunt multe aspecte pe care le-am apreciat, de exemplu, faptul că nota finală la examene de obicei nu depindea de activitatea studentului (studentei) în timpul orelor, dar de examenul final. De multe ori, profesorii nici nu își cunosc studenții pe nume, ceea ce asigură o imparțialitate în procesul de notare. Au fost aspecte care mi-au plăcut mai puțin, de exemplu, modul în care orele erau desfășurate. Facultatea mea a fost destul de teoretică, iar acest fapt însemna că orele constau în luarea notițelor în timp ce profesorul vorbea timp de o oră și jumătate. Mi-ar fi plăcut să avem mai multe discuții și dezbateri. Un alt lucru ce nu mi-a plăcut a fost că unii profesori nu aveau un nivel de engleză destul de avansat (ceea ce pare bizar, dar din păcate e o realitate în Italia, unde facultățile în engleză nu sunt atât de numeroase). La început, îmi era destul de greu să-i înțeleg, dar cu timpul m-am deprins cu accentul lor puternic italian.”

La final, Irina menționează că studiile și viața i-au fost puternic afectate de Veneția în sine, un oraș unic în privința sa, îndrăgit de unii și insuportabil pentru alții. „Cu toate dezavantajele lui, pentru că și el le are o mulțime, este un loc nespus de fascinant, unde vezi frumusețe la orice colț, fie că te duci la ore, la cumpărături sau la un aperitivo cu prietenii. Veneția a devenit un loc îndrăgit inimii, o a doua casă, un oraș unde nu m-aș muta definitiv cu traiul, dar unde mereu mă voi reîntoarce cu drag.”

Olivia-Augustina Colbea – IMC University of Applied Sciences/EPFL

Olivia-Augustina Colbea studiază la Facultatea de Biotehnologii Medicale și Farmaceutice la IMC University of Applied Sciences în Krems an der Donau, Austria și își face stagiul la prestigioasa universitate EPFL din Elveția.

„Studiile peste hotare necesită da… mult, mult curaj, rezistență la durere, perseverență și pasiune. Ei bine, de când mă țin minte, am fost și sunt Colbea Olivia-Augustina. O ființă puternic pozitivă energetic, exagerat de curioasă și atrasă la nebunie de mașinăria asta foarte inteligentă numită simplu: om. „Viața balansată e ceea ce iubesc. Dar totodată, ce fel de succes fără de risc? Atunci, în 2020, anul mai nebun decât nebunul, m-am dus să-mi caut rost. Am început viața independentă, matură, singură, afară din zona de confort în Austria, la Krems. Studiez viitorul medicinei aș zice eu. Dacă serios, facultatea Medical and Pharmaceutical Biotechnologies a fost aleasa mea.”

Olivia-Augustina recunoaște că e superinteresant, dar și dificil. E un alt fel de medicină. Tânăra povestește că semestrele sunt un haos informațional cu multe task-uri și deadline-uri, dar, la sigur, dacă îți dorești cu adevărat ceva, găsești puterea să răstorni munții. „Ce apreciez mult la IMC University of Applied Sciences e tendința de a aplica cât mai des în practică cunoștințele. Ba mai mult de atât, curriculumul propune și un semestru complet de practică în industria Pharma sau research academic. Iată la ce etapă am ajuns acum.”

Tânăra își face stagiul practic în Elveția, la prestigioasa universitate EPFL. „Evident, negru pe alb, farmaceutica și Elveția are best friends forever. Lucrez într-un laborator superdotat, într-un colectiv profesionist și chiar prietenos. Elveția m-a convins încă o dată că unde este educație, este tot. Am în plan să îmi scriu teza de licență bazată pe studiul pe care îl explorez și exploatez acum și, pentru cei curioși, e legat de țesutul adipos uman și extracția celulelor stem. Sper să izbutesc să las aici mai mult decât am primit. Dar, la sigur, am primit mai mult decât m-aș fi așteptat vreodată. Simt un wave motivațional, o amplitudine. Fac nimic altceva decât surfing… Iar voi, gata de surfing? Hai, că înscrierile încep în curând.”