(video) „Este important ca donatorul să vină și să plece sănătos acasă.” Tot ce trebuie să știi despre transplantul de organe în Moldova

surgeons team at cardiac surgery operation
Foto: depositphotos.com

Moldova se poate mândri cu o istorie de 10 ani de transplant de organe care se efectuează la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. La noi în țară este posibilă doar transplantarea a două organe – ficat și rinichi, dar și a multor altor țesuturi. În acest articol, îți povestim cine poate deveni donator de organe și de țesuturi, ce amenzi riscă persoanele care afișează anunțuri cu privire la cumpărarea sau vânzarea organelor/țesuturilor, dar și alte curiozități.

Despre transplant

Așa cum spuneam mai sus, în Moldova se efectuează doar două tipuri de transplanturi: hepatic și renal. În anul 2013, a avut loc primul transplant de ficat de la donator viu, iar peste un an, medicii au efectuat și primul transplant de la donator în moarte cerebrală. În anul 2014, medicii noștri au realizat și primul transplant renal în urma căruia a fost salvat un tânăr din Puhoi. Donatorul de rinichi a fost o persoană aflată în moarte cerebrală.

Moartea cerebrală reprezintă starea omului al cărui creier a decedat biologic și nu poate îndeplini de sine stătător funcțiile vitale ale organismului. Cu alte cuvinte, creierul nu este alimentat cu sânge, nu primește oxigen și pierde funcția de control a respirației, de menținere a tensiunii arteriale. Persoanele aflate în această stare sunt conectate la un aparat de menținere artificială a vieții cu ajutorul căruia organele interne funcționează independent de creierul decedat.

Constatarea morții cerebrale este o acțiune dificilă care implică mai multe teste. Medicul neurolog Vladislav Sterpu constată moartea cerebrală făcând ecografia Doppler și electroencefalografia. „Electroencefalografia arată dacă scoarța creierului produce biocurent, iar Doppler-ul apreciază dacă vine sau nu sânge de la corp la creier. Pe lângă asta, medicii fac rezonanța magnetică și tomonografia computerizată, unde se vede tot fluxul sanguin – este sânge la creier și dacă produce scoarța curent electric. Dacă acestea două lipsesc, noi constatăm moartea cerebrală. Cele mai importante simptome sunt lipsa cunoștinței și a reflexelor atunci când pișcăm și lovim ușor pacientul, iar el nu reacționează la nimic. Pupilele nu reacționează la lumină, iar respirația lipsește. În timpul prelevării se face anestezie pentru a nu crea șoc organelor”, a explicat medicul neurolog de la spitalul Sfânta Treime din Chișinău, scrie Moldnova.eu.

În mare parte, donatorii de organe și de țesuturi pot deveni exclusiv aceste persoane și ale căror organe pot fi prelevate doar cu acordul rudelor. Există și a doua posibilitate – donatorul să fie o persoană vie și sănătoasă.

Din păcate, din cauza COVID-19, numărul operațiilor de transplant a scăzut de patru ori de la 16 operații pe an la trei-patru. Aceasta este din cauză că sălile de terapie intensivă sunt ocupate de bolnavii cu COVID-19, iar așa cum am explicat, organele pot fi prelevate doar de la persoanele aflate în moarte cerebrală care ar trebui să se afle în aceste săli de terapie intensivă.

Dacă te întrebi cum ajunge organul de la donator la pacient, îți explicăm. În toate cele patru spitale acreditate în Moldova în care pot fi constatate moartea cerebrală există coordonatorul de transplant care detectează moarte cerebrală. Apoi, acesta poartă discuții cu rudele pacientului aflat în moarte cerebrală în vederea obținerii permisiunii de a-i sustrage organele. Dacă primește un acord, acest coordonator anunță Agenția de transplant care la rândul său informează echipa de transplant despre posibilitatea unei noi operații de transplant.

Mai multe despre subtilitățile transplantul de organe aflați în interviul de mai jos.

Agenția de transplant

Agenția de transplant este instituția care coordonează acțiunea de transplant în Moldova, întocmește listele de așteptare ale primitorilor, desfășoară acțiuni de monitorizare postoperatorie a pacienților etc. Este important de spus că orice fel de transplant de organe sau de țesuturi se efectuează gratuit, doar persoanele asigurate beneficiază de această facilitate, iar toate cheltuielile le suportă Ministerul Sănătății. Problema e în altă chestiune. Statul achită aceste intervenții, însă ele nu au loc într-un număr mare din cauza lipsei de organe. Anual, în toată țara pot fi în moarte cerebrală circa 150 de persoane. Pentru a realiza cât mai multe intervenții, trebuie să fortificăm cultura sanitară a populației”, spunea într-un interviu din 2016 chirurgul Vladimir Hotineanu.

În acest sens, actualul director al Agenției de transplant, Vladimir Bolocan, a spus că: „În prezent, ducem discuții cu un grup din Consiliul Europei în vederea includerii în programul școlar la disciplina «Educația pentru sănătate» un modul ce ține de activitatea de donare de sânge, de țesuturi, de organe etc. ca populația de la noi să fie familiarizată cu această activitate”.

Mai jos, vă invităm să aflați mai multe informații despre activitatea Agenției de transplant.

Vânzarea de organe este interzisă în Moldova

În Moldova, vinderea-cumpărarea de organe este interzisă, donarea se face doar pe bază de voluntariat. În acest sens, a fost creată o lege care restricționează activitatea așa-zisei piețe negre de organe. În anul 2003, comuniștii au interzis la noi în țară transplantul de organe din cauză că era larg răspândită comercializarea de organe pe piața neagră.

În cadrul MAI funcționează Centrul pentru combaterea traficului de persoane, cu competență de a investiga și urmări penal infracțiunile de trafic de ființe umane și în scop de prelevare de organe, de țesuturi și de celule umane.

Codul penal prevede că: „Prelevarea ilicită de țesuturi și/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate și/sau în instituții neautorizate […] fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimțământul persoanei la donarea acestora, sau în scopul obținerii unor venituri din aceasta, precum și vinderea, procurarea, sustragerea, utilizarea, păstrarea, deținerea, transmiterea, primirea, importarea, exportarea sau transportarea ilegală a acestora se pedepsește cu închisoare de la doi la cinci ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinic ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 100 000 la 200 000 de lei”.

Conform prevederilor articolului 2131 din Codul penal al Republicii Moldova: „Publicitatea în scopul obținerii ilegale de organe, de țesuturi și de celule umane sau donarea ilicită a acestora se pedepsesc cu amendă în mărime de la 25 000 la 37 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 65 000 la 80 000 de lei”.

În perioada anilor 2014-2021, drept urmare a măsurilor proactive întreprinse de către angajaţii Secţiei specializate în combaterea traficului de organe, de ţesuturi şi de celule a centrului, au fost documentate patru cazuri de trafic de organe, de ţesuturi şi de celule umane şi patru cazuri de trafic de persoane în scop de prelevare de organe, de ţesuturi şi de celule umane.

De asemenea, în Moldova a apărut o nouă tendinţă şi anume traficul de persoane în scop de prelevare de celule feminine reproductive. Prin urmare, ofițerii CCTP au documentat mai multe cazuri de recrutare şi transportare de către traficanți a femeilor din Republica Moldova în Ciprul de Nord, unde în clinicile particulare le prelevau celule feminine reproductive (ovule) cu încălcarea normelor medicale. Impactul negativ al acestui fenomen îl constituie drept consecință pierderea fertilității victimelor traficului de persoane dat fiind faptul că se încălca periodicitatea permisibilă de prelevare a ovulelor.

„Pe piața neagră internațională de obicei sunt oferite spre donare contra cost ficatul uman sau unul dintre rinichi, prețul pentru un organ ajungând chiar și la 100 000 de dolari, dar această sumă de obicei nu ajunge integral la donatori, ultimii fiind adesea înșelați de traficanți, suma primită de regulă fiind 10 000 de dolari”, se arată într-un răspuns oferit de Centrul pentru combaterea traficului de persoane pentru diez.md.

Ce spune biserica despre donarea de organe?

În anul 2016, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a emis un comunicat în care și-a exprimat susținerea în legătură cu această practică medicală. „Transplantul de țesuturi și de organe este una dintre formele de vârf ale practicii medicale contemporane, care transformă suferința în nădejde pentru mai multă viață. Este o performanță a științei și a practicii medicale pe care biserica o binecuvântează atâta vreme cât, prin transplant, se rezolvă criza determinată de lipsa altor soluții de vindecare și se redă o viață normală unei persoane fără însă a i-o ridica alteia: nimeni nu trebuie ucis pentru ca să trăiască altcineva.”

„Este important ca acest act de jertfire de sine să fie benevol. Pentru a salva persoanele care au nevoie de transplant de organe, autoritățile guvernamentale ar trebui nu numai să creeze o infrastructură medicală adecvată, ci și să desfășoare activități de advocacy care să crească numărul de potențiali donatori și să faciliteze cât mai ușor procedura de exprimare a voinței. Acest principiu necesită mai mult efort și timp. Dar numai dacă fiecare membru al societății își înțelege responsabilitatea personală pentru viața altor oameni acest lucru va face sacrificiul său sincer și semnificativ”, a spus și Anatolie Spătaru, preotul paroh al bisericii Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon din Bălți.

Despre consimțământ

Potrivit legilslației în vigoare, prelevarea este posibilă în următoarele cazuri:
#1. când există consimţământul persoanei respective de dinainte de deces;
#2. prelevarea nu se poate efectua sub nicio formă dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat opţiunea împotriva donării printr-un act de refuz întocmit în formă olografă sau în altă formă legală;
#3. în cazul în care consimţământul lipseşte, donarea este posibilă dacă nu a fost exprimat refuz în scris pentru donare din partea a cel puţin unui membru major al familiei, a altor rude de gradul I sau a reprezentantului legal al decedatului;
#4. donarea este posibilă fără consimţământul rudelor apropiate sau al reprezentantului legal dacă niciuna dintre rudele apropiate sau reprezentantul legal, după declararea legală a decesului, nu s-a adresat pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la donare, iar date despre rudele apropiate sau reprezentantul legal al persoanei decedate lipsesc.

Cele mai recente date cu privire la numărul de transplanturi de organe și de țesuturi prezentate de Agenția de transplant ne arată că, în anul 2019, au fost efectuate 14 transplanturi – șapte de ficat și șapte de rinichi, majoritatea dintre organe fiind obținute de la persoane aflate în moarte cerebrală.

La capitolul transplant de țesuturi, în anul 2019, au fost obținute 238 de unități de țesuturi de la 69 de persoane, dintre care 41 de la persoane vii și 28 de la donatori cadevrici.

Prin urmare, în anul 2019, au fost prelevate următoarele tipuri de țesuturi.

Sursă foto: depositphotos.com

Taguri: #longread
Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente