Iată, i-a venit rândul și Moldovei să fie abordată în cadrul proiectului „Ar fi bine și la noi”. Am văzut cum e să trăiești în țări precum Noua Zeelandă, Germania, Marea Britanie, Danemarca, țările scandinave și nu ar fi rău dacă am prelua practicile acestor state și le-am implementa gradual în Moldova. La unele capitole, înregistrăm progrese, la altele, avem nevoie de timp și cunoștințe, iar ca toate aceste lucruri să aibă o finalitate armonioasă, este nevoie de voință politică și de responsabilitate din partea fiecărui cetățean în parte.
Republica Moldova este o țară din estul Europei cu o suprafață de 33 800 de kilometri pătrați, în care locuiesc 2,9 milioane de oameni. Capitala Chișinău are o populație de 690 000 de locuitori. PIB-ul țării constituie 12 miliarde de dolari.
Speranța de viață
În Europa, speranța medie de viață la femei este de 84 de ani, iar la bărbați – de 79 de ani. Evident, situația economică influențează direct calitatea vieții care, la rândul ei, oferă o speranță de viață mai lungă. De exemplu, în Moldova, femeile trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbații – 75 de ani comparativ cu 67 de ani, în timp ce țara noastră este una dintre cele mai sărace de pe continent. În rezultat, speranța de viață în Moldova este cu circa 10 ani mai scurtă decât media europeană.
Mai jos, puteți vedea o comparație a speranței de viață în Moldova și în țările pe care le-am abordat în materialele anterioare.
La nivel internațional, Moldova ocupă locul 90 la capitolul calitatea vieții potrivit clasamentului Human Development Index 2020. Pandemia provocată de virusul COVID-19 nu a ocolit Moldova, provocând peste 6 000 de decese într-un an și jumătate, în mare parte fiind afectate persoanele în etate. Sistemul de sănătate nu a fost pregătit pentru a face față numărului mare de îmbolnăviri. Guvernul Republicii Moldova a reușit să aibă acces la mai multe tipuri de vaccin, au fost imunizați primordial medicii și persoanele în etate.
Stabilitatea economică
În Republica Moldova, salariul mediu constituie 8 700 de lei. Majoritatea populației este antrenată în sectorul public ce nu oferă salarii la fel de competitive precum sectorul privat. În ultimii ani, sectorul IT a devenit unul dintre cele mai populare domenii de activitate, iar salariile sunt aproape de cele europene. În contextul pandemiei, au fost majorate gradual salariile medicilor cu 70 %, iar personalul medical a beneficiat de o indemnizație în valoare de 16 000 de lei în cazul în care se infecta cu virusul COVID-19 la locul de muncă. În ultimii cinci ani, salariul mediu pe țară a crescut de două ori, de la 4 000 de lei la 8 000 de lei.
Iată care sunt cele mai bine plătite meserii din Moldova.
Din păcate, economia noastră nu este atât de dezvoltată încât să facă față pandemiei. Exemplul Marii Britanii arată că băncile pot deveni un colac de salvare pentru populația vulnerabilă. Pe timp de pandemie, acestea lucrau cu pierderi doar ca să ofere oamenilor stabilitatea economică pentru a acoperi cheltuielile. La noi, ajutoarele în mare parte veneau din exterior, întrucât statul nu era capabil să ajute oamenii rămași fără muncă și fără venituri.
Fumatul
Vicedirectorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru, susținea anterior că „fumatul reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică în Republica Moldova, pentru că fiecare al doilea fumător moare de o boală provocată de acest viciu”.
Fumătorii mor, în medie, cu 15 ani mai devreme decât nefumătorii. Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30 % dintre decesele provocate de cancer, 90 % dintre decesele de cancer pulmonar, 25 % dintre decesele un urma bolilor coronariene, 85 % dintre decesele de boli pulmonare cronice obstructive și 25 % dintre decesele provocate de boli cerebrovasculare.
Legea antitutun, pusă în aplicare în Moldova, este una care seamănă cu legile adoptate în mai multe țări dezvoltate din lume. Din 1 ianuarie 2016, nu este permisă publicitatea produselor de tutun, iar din 31 mai 2016, fumatul este interzis în spațiile publice de tip închis și semiînchis. Din 1 ianuarie 2018, pe pachetele de țigări sunt afișate avertismente cu imagini ce redau consecințele fumatului. Din 2020, în vitrine nu mai vedem expuse spre vânzare produse din tutun. Multe legi au fost implementate, dar cât de eficiente au fost acestea nu putem spune cu certitudine.
Ce ține de produsele fără fum, care în multe țări sunt considerate drept un instrument de renunțare la fumat, în Moldova avem una dintre cele mai restrictive reglementări ale alternativelor. În 2019, produsele fără fum au fost egalate cu țigările obișnuite. Astfel, ele nu pot fi afișate la vitrină, iar orice comunicare despre acestea este interzisă.
Cunoscând experiența Japoniei în lupta împotriva fumatului, putem spune că și în Moldova ar putea fi înregistrate oficial asemenea reușite. Autoritățile ar putea să se inspire de la colegii niponi, de exemplu, pentru a implementa legi ce prevăd interzicerea fumatul în rândul tinerilor sub 20 de ani, precum și amenajarea locurilor autorizate de vânzare a produselor de tutun, cu utilizarea unui card special care permite identificarea persoanei și a vârstei acesteia.
La fel, în mai multe țări precum Japonia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, autoritățile au lansat proiecte care ajută fumătorii să scape de acest viciu. Astfel, cei care doresc să se lase de fumat beneficiază gratuit de ajutorul specialiștilor care, prin metode precum terapia comportamentală și utilizarea sistemelor de livrare a nicotinei (țigări electronice, snus, pastile cu nicotină), îi stimulează să renunțe la țigări.
La fel, pentru a reduce riscurile în rândul fumătorilor pasivi, care sunt cei mai afectați de această obișnuință negativă, autoritățile mai multor țări au amenajat spații speciale pentru fumat. Astfel, dacă ești prins(ă) că fumezi în locuri neautorizate, riști să fii amendat(ă) cu până la 800 de lei.
Exemplul Germaniei ne arată că în majoritatea localurilor din țară sunt amenajate camere speciale pentru fumători, ceea ce nu prea întâlnim în Moldova.
Consumul de alcool
Alcoolul, precum și fumatul, reprezintă o problemă majoră de sănătate pentru Moldova. Cifrele spun totul: cel puțin o persoană ajunge în sistemul medical în fiecare zi cu psihoză alcoolică, iar anual, se înregistrează circa 3 000 de persoane dependente de alcool. Numărul total al acestora este de 46 000. „Alcoolul este cel de-al treilea factor de risc pentru povara bolilor în țară, iar 10 % dintre decese au fost cauzate de consumul produselor alcoolice, înregistrând un nivel de două ori mai mare decât media globală”, se arată într-un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății.
Cele mai populare băuturi alcoolice sunt: vinul (57 %), băuturile spirtoase (25 %), berea (16 %), altele (2 %).
Legislația noastră interzice comercializarea băuturilor spirtoase mai târziu de ora 22.00, iar tinerii sub 18 ani nu pot cumpăra niciun fel de produs ce conține alcool. Asta e tot. Pe de altă parte, suntem lideri la amenzi în cazul în care persoana în stare de ebrietate încalcă legislația. Cu alte cuvinte, s-ar părea că autoritățile nu luptă împotriva cauzei, dar împotriva consecinței.
Dorim să vă amintim ce politici implementează Suedia pentru a preveni consumul excesiv de alcool. În primul rând, suedezii deja cunosc despre riscurile care pot apărea în urma consumului de alcool, aceasta datorită campaniilor de informare care vizează restricționarea achiziționării și a consumului de alcool. Și acest lucru se face permanent. Mai mult, statul deține monopolul asupra băuturilor spirtoase care conțin până la 3,5 % alcool. Anume datorită politicilor eficiente în sănătate publică, în Suedia, se înregistrează cele mai puține decese cauzate de această adicție.
Consumul de droguri
În Moldova, nu există un raport care să cuprindă informații de calitate privind combaterea consumului de droguri. Se cunosc doar frânturi de informații care și ele sunt vechi de câțiva ani. Conform datelor statistice ale Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie”, numărul consumatorilor de droguri luați în evidență în anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2018, a înregistrat o scădere.
Persoanele dependente de droguri beneficiază de servicii specializate de tratament, după cum urmează:
# tratament ambulator, staționar și de susținere;
# consiliere individuală și de grup;
# testare psihologică după diferite metode;
# testare la HIV și la prezența substanțelor stupefiante;
# activități de informare și de educare în grupurile cu destinație specială asupra riscurilor legate de consumul de substanțe psihoactive, formarea unui comportament de tip „inofensiv” și altele.
În perioada 2011-2018, circa 14 000 de consumatori de droguri injectabile au beneficiat de servicii specializate în cadrul ONG-urilor, iar în sistemul penitenciar, au beneficiat de aceste servicii peste 1 500 de oameni. Din numărul total de beneficiari, circa 2 000 au fost tineri sub vârsta de 25 de ani.
Și în acest caz, instituțiile competente par să nu lupte împotriva cauzei, dar împotriva consecinței. Interzicerea consumului de substanțe narcotice nu va aduce la eliminarea acestui fenomen din societate. Multe țări dezvoltate permit consumul de droguri ușoare cu scop de recreere sau pentru tratament, iar altele creează camere speciale de utilizare a substanțelor narcotice. Aici, persoanele consumatoare de droguri sunt supravegheate de un personal instruit care contribuie la reducerea riscurilor de transmitere a bolilor prin injectare neigienică, precum și la prevenirea deceselor cauzate de supradozaj.
Republica Moldova a aprobat o nouă strategie națională antidrog pentru anii 2020-2027, care prevede reducerea cererii de droguri, crearea campaniilor de informare și sensibilizare, dezvoltarea serviciilor de reabilitare și asistență pentru consumatorii de droguri etc.
Obezitatea
Moldova ocupă locul 126 din 194 în lista celor mai obeze țări din lume, chiar dacă Agenția Națională pentru Sănătate Publică relevă că jumătate dintre moldovenii adulți sunt supraponderali, iar 20 % sunt obezi. Ponderea persoanelor obeze este mai mare în mediul urban în comparație cu mediul rural.
Statistica medicală din Moldova atestă că, de cele mai multe ori, suferă de obezitate femeile. Bărbați supraponderali sunt cu 12 % mai puțini. În același timp, doar 10 la sută dintre cetățeni Moldovei practică sistematic sportul, ceea ce este de câteva ori mai puțin decât în țările dezvoltate. Meniul a două treimi dintre moldoveni este sărac în fructele și legumele. Mai mult decât atât, două treimi dintre locuitorii Moldovei cu vârstele cuprinse între 16 și 55 de ani consumă băuturi alcoolice tari. Iar 12 % dintre aceștia practică acest lucru în fiecare zi, ceea ce este extrem de periculos dacă luăm în considerare și alimentația neechilibrată.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă instituțiilor de învățământ să implice elevii în activitate fizică moderată până la intensitate mare timp de cel puțin 60 de minute pe zi. Exercițiile de gimnastică și de aerobică ar trebui să constituie cea mai mare parte a activității fizice zilnice ale elevilor. Activitatea fizică de intensitate mare, inclusiv exerciții pentru întărirea mușchilor și a oaselor se recomandă a fi înfăptuite de trei ori pe săptămână. Aceste recomandări sunt cerințele minime pentru activitatea fizică zilnică pentru promovarea sănătății și pentru prevenirea bolilor netransmisibile.
De exemplu, Noua Zeelandă și-a propus să lupte cu această problemă inclusiv prin blocarea publicității ce conține alimentația nesănătoasă pentru copii. În școli este interzisă vânzarea dulciurilor, a chipsurilor și a produselor fără valoare nutritivă. În schimb, este încurajat consumul de fructe și legume.
Protecția mediului înconjurător
Moldova ocupă locul 87 în clasamentul celor mai verzi țări din lume potrivit studiului realizat de Environmental Performance Index 2020. Să recunoaștem, țara noastră progresează la acest capitol. În primul rând, moldovenii au învățat să sorteze deșeurile menajere și cele electrice și electronice. Au fost create diverse puncte de colectare a deșeurilor atât în supermarketuri, cât și în zone special amenajate. Mai nou, puteți depune o cerere online de reciclare a deșeurilor uzate (tehnică electronică).
De asemenea, a fost creată o infrastructură cu instalarea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice. În anul 2020 în Republica Moldova, sunt în jur de 1 500 de automobile electrice, iar numărul acestora este în continuă creștere.
Harta stațiilor de încărcare poate fi vizualizată aici.
Din 2021 în farmaciile din Moldova, nu se mai vând termometre cu mercur, asta după ce în anul 2017, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata care obligă țările semnatare ale acestui document să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol.
Încă un pas spre protejarea mediului înconjurător este că Moldova s-a angajat să reducă necondiționat către anul 2030 emisiile de gaze cu efect de seră, cu 70 % față de anul 1990. Această angajare face parte din Acordul Climatic de la Paris, care își propune obiectivul global de a menține creșterea temperaturilor medii la suprafața solului sub 2 °C.
Ne-am dori foarte mult ca Moldova să atingă rezultatele obținute de Norvegia. În prezent în capitala Oslo, se află cea mai mare concentrație de mașini electrice din lume. Guvernul lucrează, de asemenea, la un plan de eliminare a transportului public pe bază de combustibil până în anul 2025.
Dacă încercăm să analizăm lucrurile mai profund, înțelegem că Moldova face anumite progrese. Da, avem probleme socio-economice, dar în același timp, implementăm pas cu pas diverse proiecte precum lupta împotriva drogurilor sau protecția mediului înconjurător. Ar fi bine ca autoritățile noastre să țină cont de politicele altor state și, de ce nu, să le implementeze la noi, pentru ca, ulterior, să ne bucurăm de același succes în Moldova. Dar să nu uităm că orice împrumut de idei și practici internaționale trebuie ajustat la condițiile în care trăim și poate atunci va fi bine și la noi.
Pandemia ne-a făcut să ne gândim mai mult la modul de viață pe care îl adoptăm, dar și la riscurile la care suntem supuși zi de zi. Poluarea, consumul de droguri, fumatul și alimentația nesănătoasă sunt probleme la care am devenit mai sensibili în această perioadă. Există însă țări care prin puterea exemplului ne-au demonstrat că soluții pot fi găsite, iar noi ne-am gândit că „Ar fi bine și la noi”. În cadrul unui nou proiect, în fiecare săptămână, vă vom duce în călătorii virtuale în statele care au implementat politici eficiente ce i-au ajutat pe cetățeni să fie mai sănătoși și, deci, mai fericiți.
