Obișnuiesc să încep weekendul cu un desen animat. Acest lucru îmi amintește de copilărie. Diminețile în care nu trebuie să te grăbești nicăieri și știi că înainte te așteaptă o zi frumoasă plină de aventuri. Mai jos, am selectat cinci animații faine care mi-au dat culoare zilelor.
Susține-l pe Mircea pe patreon.com sau buymeacoffe.com
Onward (2020)
În New Mushroomton, un oraș liniștit, locuit de creaturi mistice, doi frați sunt pe cale să descopere că magia este încă în viață. Ian Lightfoot, licean la vârsta de 16 ani, primește cadou un toiag fermecat rămas de la tatăl său. Acesta murise pe când băieții erau încă prea mici ca să-l țină minte. Acum, Ian și fratele lui mai mare, Barley, își pot aduce în sfârșit tatăl la viață pentru a petrece o zi împreună; cu toate acestea, după o încercare nereușită de a valorifica puterea artefactului magic, frații Lightfoot vor trebui să se angajeze într-o misiune plină de primejdii.
În această poveste fermecată, regizorul Dan Scanlon ne împărtășește o parte din copilăria sa intimă. Rămas fără tată încă din uterul mamei, Dan reflectă cu exactitate relațiile, frustrările și întrebările pe care și le pune tânărul Ian Lightfoot.
O narațiune fantastică marca Disney-Pixar, care reușește să combine de toate, aventură, glume, mesaj, suspans și multe, multe emoții. Este un desen mărinimos, pentru orice gust și pentru toată lumea.
Wolfwalkers (2020)
O animație pe care am așteptat-o cu nerăbdare după ce am văzut primele două părți ale trilogiei irlandezo-folclorice realizate de regizorul Tomm Moore, și anume The Secret of Kells și Song of the Sea.
În epoca colonizării engleze, pe când magia și superstițiile erau încă de temut, un vânător și fiica sa Robyn sunt chemați în Irlanda pentru a nimici o haită de lupi, dar totul se schimbă când Robyn se împrietenește cu Mebh, o fetiță din pădure care se poate transforma în lup. Acțiunea are loc în Kilkenny, o localitate din Irlanda care este de fapt casa studioului Cartoon Saloon, creatorii animațiilor sus menționate. După o cercetare amplă a mitologiei irlandeze, realizatorii ne transpun pe ecran o poveste plină de culori și mister. O pildă despre relația dintre om și natură, pe care am pierdut-o în timp. O ilustrație extrem de frumoasă care bucură ochiul și te face să privești uluit. Acțiunea, pe alocuri previzibilă, spre mirare nu provoacă supărări ci mai degrabă îți dă senzația că privești un basm citit în copilărie. O animație care condamnă abuzul de putere, ignoranța și pentru care realizatorii ar fi fost cel mai probabil arși pe rug în perioada inchiziției.
Marona’s Fantastic Tale (2019)
O poveste de Anca Damian, regizoarea animațiilor documentare „Crulic” și „Muntele Magic”. De data aceasta, ne bucură cu o ficțiune foarte sensibilă alcătuită din mai multe tehnici de animație așezate blând pe o coloană sonoră încântător de tristă.
Filmul este o plăcere enormă pentru cei care adoră arta în animație. Personajele sunt o expresie profundă a caracterului uman, fiecare caricatură este reprezentată vizual printr-un stil și o temă muzicală aparte.
Filmul explorează viața oamenilor prin ochii unei cățelușe. Născută ultima și luată prima de la sânul mamei, aruncată la coșul de gunoi într-o lume ignorantă, patrupedul reușește totuși să se agațe de firul vieții și să schimbe mai mulți stăpâni dăruindu-le dragoste necondiționată. Căutându-și locul în lumea complicată a oamenilor, se pomenește într-un final acolo de unde a pornit.
Un desen pe care îl puteți găsi dublat în română, un cadou foarte rar pentru copii, mai ales când este vorba de o animație formidabilă, dar cu un buget mic.
Ruben Brandt, Collector (2018)
Ruben Brandt, un faimos psihoterapeut, este atacat în vise de multiple personaje prezente în operele de artă notorii. Ca să scape de aceste coșmaruri, se simte forțat să fure 13 tablouri din colecții private și din cele mai cunoscute muzee ale lumii. Ruben și un grup de hoți, adică patru pacienți de-ai lui, atacă muzeele Luvru, Tate, Uffizi, Ermitaj și muzeul de Artă Modernă. „Colecționarul” devine rapid cel mai căutat infractor din lume. Gangsterii și vânătorii de recompense îl urmăresc prin toată lumea în timp ce răsplata pentru capul lui crește din ce în ce mai mult și se apropie de 100 de milioane de dolari.
Animația este de-a dreptul o caramelă pentru ochi, îmbinând cu măiestrie stilul desenului de mână cu cel computerizat. O mulțime de referințe atât din lumea cinematografică cât și din cea a picturii. Acțiunea te poartă cu viteză prin filmele lui James Bond, suspansul lui Hitchcock și suprarealismul lui Picasso adus la forma zilelor noastre. Unele personaje au două nasuri, trei ochi și chiar două fețe. Un cumul de simboluri împletit cu o narațiune complicată și o călătorie scurtă prin istoria artelor plastice; probabil prea mult pentru unii și prea jovial pentru alții. Pe deoparte, lucrarea e condamnată că vrea să pară mai mult decât este, pe altă parte, e proclamată capodoperă. Doar timpul ne va spune.
Buñuel in the Labyrinth of the Turtles (2018)
O animație pe care o recomand în special fotografilor, cinefilelor și celor care vor vreodată să facă film. O lucrare care abordează problema moralei și eticii atunci când un autor se angajează în crearea unei opere. Dacă te conduci după fraza scopul scuză mijloacele, atunci e foarte ușor să te pomenești „într-o lume fără Dumnezeu”.
În 1930, pe atunci încă necunoscutul regizor suprarealist Luis Buñuel rămâne fără bani după lansarea scandaloasă a L’Age d’Or, un film care duce la întreruperea colaborării sale cu Salvador Dalí. În glumă, bunul prieten al lui Buñuel, sculptorul Ramón Acín, cumpără un bilet de loterie și promite să-și dedice câștigurile pentru a finanța următorul film al regizorului. Neașteptat, Ramón câștigă jackpotul și cei doi prieteni pleacă în munții îndepărtați ai Spaniei pentru a filma documentarul Las Hurdes (Pământul fără pâine). Condus de un impuls artistic nebun și bântuit de amintirile din copilărie, Buñuel trebuie să se confrunte cu propriii demoni pentru a înțelege care este limita dintre realitate și artă.
Este o animație biografică cu elemente suprarealiste care urmează cu strictețe convenția unui film clasic. Începe lent, cu dialoguri lungi și fără să-ți dai seama te bagă în pielea personajului principal. Te poartă prin munți, văi și sate sărace, locuri unde moartea poate fi atinsă cu degetul. O animație matură care te pune pe gânduri.
Înainte să închei, țin morțiș să mai menționez o animație: Soul – cea mai recentă producție Disney-Pixar, pretendenta de top la statueta Oscar pentru cel mai bun film de animație. Despre aceasta și alte filme de top la Oscar puteți citi în acest articol.
Vă urez vizionare plăcută și weekend colorat!
Autor: Mircea Bobînă
Susține-l pe Mircea pe patreon.com sau buymeacoffe.com
