Ieri, 2 martie 2021, la Spitalul Clinic Republican, a avut loc o premieră pentru întregul sistem social – medicii au fost primii oameni din Moldova care au fost vaccinați cu AstraZeneca împotriva coronavirusului de tip nou. Și chiar dacă în întreaga lume procesul de vaccinare a început mult mai devreme decât în țara noastră, întrebările care primează peste tot în lume sunt: „Care vor fi efectele secundare?”, „Cât de sigur este vaccinul?”, „Voi fi complet protejat(ă) după asta?”. Astfel, în articolul ce urmează, cu ajutorul explicațiilor specialiștilor, vom încerca să etapizăm și să răspundem la niște întrebări de bază care ulterior ne vor fi de folos odată ce vom poseda cunoștințele de cauză.
Potrivit MSMPS, la moment, vaccinurile anti-COVID-19 sunt unele dintre cele mai solicitate produse la nivel global, iar companiile producătoare fortifică capacitățile de producere pentru a face față cererii în creștere. Producerea vaccinurilor este un proces complex, care necesită timp și capacități suplimentare. Până când producătorii de vaccinuri vor pune la punct toate detaliile logistice și de producere în masă, fabricarea vaccinurilor va fi una mai lentă, sub necesitățile la nivel global.
Ce reprezintă platforma COVAX despre care auzim tot mai des?
COVAX este o inițiativă globală, care are drept scop accelerarea dezvoltării și fabricării vaccinurilor anti-COVID-19 și garantarea accesului echitabil la vaccinuri anti-COVID-19, gratuit pentru 20 % din populație pentru 92 de țări, care sunt parte a inițiativei, iar din momentul acceptării Republicii Moldova în program, specialiștii din țara noastră au fost în discuții continue cu reprezentanți COVAX și ai Organizației Mondiale a Sănătății pentru a asigura țara cu vaccinuri anti-COVID-19.
Cea mai importantă sursă de asigurare a țării cu vaccinuri anti-COVID-19 este platforma COVAX, fiind un mecanism internațional supravegheat de cele mai importante autorități de sănătate din lume. Republica Moldova va beneficia de vaccinuri anti-COVID-19 și prin intermediul donațiilor din partea statelor partenere. La moment, Guvernul României a donat Republicii Moldova 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca; acestea au fost aduse cu o aeronavă SMURD pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Este obligatorie vaccinarea?
Vaccinarea anti-COVID-19 este gratuită și nu este obligatorie, dar este una dintre cele mai bune soluții pentru a reduce din riscul de a face o formă severă de boală.
Cum acționează vaccinurile?
Vaccinarea ajută sistemul imunitar al persoanei vaccinate să recunoască o boală comună la care ar putea fi expus și să o contracareze. În marea majoritate a cazurilor, vaccinarea previne contractarea bolii.
În alte cazuri, persoana vaccinată poate contracta boala, dar într-o formă mai ușoară, cu recuperare mai rapidă.
Iată câteva exemple de boli de care ne protejează vaccinurile:
# hepatita B;
# infecția cu papilomavirusul uman (HPV);
# gripa;
# rujeola, oreionul și rubeola;
# poliomielita;
# tetanosul;
# tuberculoza.
Este mai puțin probabil ca o persoană vaccinată să transmită boala infecțioasă în cauză altor oameni. Prin urmare, vaccinându-ne, îi protejăm și pe cei care nu se pot vaccina. Este vorba, de exemplu, de:
# bebeluși;
# copii;
# persoane în vârstă;
# persoane cu sistem imunitar slab, cum ar fi pacienții cu cancer.
Pentru aceste grupuri este important ca ceilalți oameni să se vaccineze, astfel încât boala să nu se mai răspândească în comunitate.
Cum au fost testate vaccinurile?
Vaccinurile anti-COVID-19 au fost dezvoltate și testate conform tuturor standardelor medicale și științifice în baza cărora au fost dezvoltate și aprobate toate vaccinurile folosite pe larg. Majoritatea vaccinurilor au fost dezvoltate în colaborare cu instituții internaționale de sănătate și instituții guvernamentale din SUA și UE, astfel asigurându-se respectarea tuturor rigorilor științifice.
Studiile clinice de faza 1 au avut loc pe câteva zeci de persoane pentru a testa siguranța vaccinului și dacă acesta generează un răspuns imun. În etapa 2, vaccinul a fost administrat unor grupe de câteva sute sau mii de voluntari, studiindu-se dacă există posibile efecte secundare și cât de bine răspunde sistemul imun al voluntarilor vaccinați. Totodată, începând cu faza 2, testările clinice au început să se desfășoare în diferite țări și în diferite grupe de vârstă pentru a verifica siguranța și răspunsul imun în diverse grupuri de populație.
În baza rezultatelor pozitive ale primelor două faze și după aprobarea de către autoritățile de sănătate publică, companiile au inițiat faza 3 de testare clinică. Această fază este cea mai importantă, ea determină eficiența și siguranța unui vaccin și rezultatele acestei faze stau la baza aprobării vaccinului de către autoritățile internaționale de sănătate. Pentru fiecare vaccin aprobat au avut loc testări clinice de faza 3 pe un număr de 20 000-45 000 de voluntari.
Cât de sigure sunt vaccinurile?
Toate vaccinurile aprobate de către autoritățile din SUA, Uniunea Europeană și precalificate de către OMS au trecut toate etapele necesare de testare clinică. În cadrul acestor testări, peste 40 000 de persoane au fost incluse în testările clinice ale fiecărui vaccin și în cadrul testelor clinice nu au fost înregistrate reacții adverse severe.
Vaccinurile produse de către Pfizer, Moderna și AstraZeneca, aprobate spre utilizare de urgență, au fost administrate de peste 50 de milioane de ori fără înregistrarea evenimentelor adverse extrem de severe.
Ce reprezintă vaccinul Sputnik V?
Sputnik V a fost dezvoltat la Institutul Gamaleya, din Moscova. Echipa care a elaborat vaccinul a fost condusă de Denis Logunov; dânsul a lucrat anterior la un vaccin contra Ebola și la altul contra MERS (Middle East Respiratory Syndrome), dar niciunul nu fusese utilizat pe scară largă sau autorizat pentru utilizare în afara Rusiei.
Vaccinul a fost testat pe oameni în două faze, în lunile iunie și iulie. Prima fază a implicat 38 de civili și 38 de militari, iar a doua fază a implicat 100 de persoane.
Tocmai din acest motiv, acest vaccin a fost pus la îndoială, deoarece în cazul Pfizer/BioNTech, AstraZeneca sau Moderna anunțurile publice privind eficacitatea vaccinului și aprobarea acestuia au venit abia după faza III, ceea ce nu s-a întâmplat și în cazul Sputnik V, deoarece au fost făcute concluzii pe baza fazelor I și II.
Sputnik V, asemeni vaccinurilor anti-COVID-19 dezvoltate de Universitatea Oxford și AstraZeneca în Regatul Unit, CanSino Biologics în China sau Johnson & Johnson în Statele Unite, are o experiență mai lungă în domeniu decât cele de tip ARNm, cum este cazul Pfizer/BioNTech și Moderna.
Deși vaccinul Sputnik V este aprobat în 39 de țări pentru „utilizare de urgență”, printre acestea regăsindu-se Rusia, Belarus, Argentina, Bolivia, Serbia, Algeria, Venezuela, Paraguay, Turkmenistan, Iran, Tunisia, Armenia, Mexic, Nicaragua, Liban, Myanmar, Pakistan, Mongolia, Muntenegru, Kazahstan, Uzbekistan, San Marino, Ghana, Siria, Egipt, Honduras și Republica Moldova, dar și alte două țări membre ale UE – Ungaria și Slovacia –, de menționat este că OMS încă nu se grăbește să aprobe vaccinul.
Vaccinul Janssen COVID-19
Vaccinul Janssen COVID-19 este fabricat folosind un tip specific de virus numit adenovirus tip 26 (Ad26). Vaccinul folosește Ad26 pentru a livra o bucată din ADN sau material genetic, care este utilizat pentru a face proteina distinctivă „spike” a virusului SARS-CoV-2.
În rezultatele fazei 3, publicate luna trecută, vaccinul J&J a avut eficacitate de 72 % în SUA și 66 % în general pentru prevenirea infecției COVID-19 moderate până la severă. Vaccinul a oferit, de asemenea, „protecție completă” împotriva spitalizării și a decesului legat de COVID-19 în ziua 28.
Care vor fi efectele secundare?
Potrivit studiilor clinice, au fost înregistrate unele evenimente adverse post-imunizare. EAPI-urile minore, înregistrate după administrarea vaccinurilor anti-COVID-19, sunt similare cu cele înregistrate și în cazul altor vaccinuri injectabile și includ:
# dureri în locul injectării;
# cefalee;
# oboseală;
# dureri musculare.
Au mai fost înregistrate alte EAPI minore, care includ: febră, frisoane, greață, artralgie (dureri ale încheieturilor). Până la moment, nu au fost raportate evenimente adverse severe.
În context, potrivit unui articol explicativ scris de TIME, efectele secundare tind să fie mai grave după a doua doză decât după prima, astfel că specialiștii recomandă să vă luați o zi liberă de la serviciu sau de la școală după administrarea vaccinului. Conform datelor Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) din ianuarie, după a doua doză a vaccinării cu Pfizer-BioNTech, aproximativ 75 % dintre oameni au avut dureri, jumătate s-au simțit obosiți și aproximativ 42 % au îndurat dureri de cap sau dureri musculare. Dar simptome precum frisoane, febră, umflături, dureri articulare și greață au fost mai puțin frecvente.
Potrivit aceleiași surse menționate mai sus, „efectele secundare sunt un semn că sistemul imunitar răspunde la vaccin”, confirmă Angela Shen, om de știință în vizită la Spitalul de Copii din Centrul de Educație pentru Vaccinuri din Philadelphia.
Pentru a ameliora efectele secundare, Shen recomandă aplicarea unui prosop umed pe locul injectării, consumul de lichide abundente și purtarea de haine largi.
Ar trebui să evităm analgezicele înainte de a ne vaccina?
Unele studii, atât asupra virusului care cauzează COVID-19, cât și a altor virusuri, sugerează că analgezicele precum ibuprofenul (Advil) pot interfera cu capacitatea organismului de a oferi un răspuns imun împotriva agenților patogeni. Din acest motiv, Shen recomandă să renunțați la analgezice înainte de vaccinare, cu excepția cazului în care aveți nevoie de ele pentru a gestiona o altă afecțiune.
Cât timp va trebui să fim monitorizați pentru o reacție alergică și cine se va ocupa de asta?
Conform statisticilor medicinale, foarte puține persoane au avut reacții alergice după ce au primit vaccinuri anti-COVID-19 – aproximativ 11 persoane la un milion de doze de vaccin Pfizer-BioNTech și aproximativ 2 500 de persoane la un milion de doze de vaccin Moderna, potrivit datelor CDC. La majoritatea acestor persoane au existat anterior reacții alergice severe, prezentând semne de anafilaxie în decurs de 15 minute de la administrarea vaccinului, astfel încât amenințarea pare să fie în principal una pe termen scurt.
Monitorizarea evenimentelor post-imunizare se va efectua în conformitate cu Ghidul de supraveghere a EAPI în Republica Moldova și conform Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la funcționarea sistemului de evaluare a cauzalității și clasificare a evenimentelor adverse post-imunizare. La apariția unui eveniment post-imunizare se îndeplinesc pașii descriși în Ghidul de supraveghere: se va completa o fișă care va descrie EAPI și se va transmite la ANSP. Fiecare EAPI va fi raportat, evaluat și clasificat conform procedurii stabilite.
Putem bea alcool după ce ne-am vaccinat?
Unii experți europeni din domeniul sănătății au recomandat ca oamenii să evite să consume băuturi alcoolice cu câteva zile înainte și după vaccinare, aparent pentru a evita încărcarea sistemului imunitar. Este adevărat că alcoolul poate suprima funcția imună în timp, dar nici CDC, nici Pfizer-BioNTech și Moderna nu sfătuiesc în mod specific ca oamenii să bea alcool în timpul vaccinării.
„Nu există dovezi care să spună că ar trebui să vă abțineți”, spune Shen, dar nu este o idee rea să o faceți oricum ca măsură de precauție. „Există o mulțime de motive pentru care nu beți alcool și poate fi util să acordați corpului dumneavoastră timp să se adapteze după administrarea unui vaccin”, explică ea.
Când suntem complet protejați?
Prima doză de vaccin oferă o anumită protecție împotriva îmbolnăvirii cu COVID-19, dar nu sunteți complet protejați până când nu ați avut ambele vaccinuri. Chiar și atunci, spune CDC, poate dura „câteva săptămâni” până când organismul va crește imunitatea după vaccinare.
Construirea imunității
Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile împotriva COVID-19 implică generarea de răspunsuri la o proteină (sau o parte a acesteia) specifică virusului care cauzează COVID-19. Odată administrat, vaccinul declanșează o reacție imunologică. Majoritatea vaccinurilor împotriva COVID-19 necesită două doze pentru a construi imunitatea.
Dacă persoana se infectează ulterior cu acest virus, sistemul imunitar recunoaște virusul și este pregătit să-l atace.
Vom fi în siguranță după ce ne vom vaccina?
Potrivit cercetătorilor științifici, Pfizer-BioNTech și Moderna sunt eficiente la aproximativ 95 % în prevenirea bolii COVID-19, suficient încât să puteți fi foarte încrezători că nu veți avea un caz simptomatic de COVID-19 după ce le primiți.
Ceea ce rămâne de aflat încă este dacă o persoană vaccinată poate fi infectată din nou cu virusul (fără a dezvolta simptome) și apoi să îl răspândească la alții și, dacă da, cât de probabil este să facă acest lucru.
Dovezile preliminare promițătoare sugerează că imunizările făcute de Pfizer-BioNTech, Moderna și AstraZeneca-Oxford reduc transmisia într-o oarecare măsură – întrebarea este cu cât? De aceea, experții îndeamnă oamenii să continue să poarte măști și să se distanțeze social chiar și după vaccinare.
Va fi nevoie de un booster (revaccinare) pentru a spori efectul vaccinărilor anterioare?
Posibil, dar medicii nu au dovedit științific cât timp se va menține imunizarea în corp. Luna trecută, directorul general Moderna a estimat că vaccinul elaborat de compania sa poate oferi imunitate pentru câțiva ani. De aceea, logic ar fi ca după această perioadă să mai aveți nevoie de de revaccinare în caz că virusul SARS-CoV-2 încă va circula.
Totodată, potrivit specialiștilor, mutațiile virusului pot de asemenea spori necesitatea revaccinării. La momentul actual, existența vaccinurilor împotriva coronavirusului au demonstrat eficacitatea acestora împotriva mutațiilor virusului, dar adevărul este că acesta poate muta în timp, încât oamenii de știință vor trebui să facă modificări.
De asemenea, vă sugerăm să accesați site-ul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum și al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, acolo unde veți putea găsi mereu răspunsurile la întrebările care vă interesează.
