Are 28 de ani și candidează pentru un loc în Camera Deputaților la alegerile parlamentare din România, care urmează să aibă loc pe 5 și 6 decembrie 2020. Simina Tulbure este candidata USR PLUS și are un program politic centrat pe diasporă, pe tineri, în special pe studenți, dar și pe măsuri ce ar trebui luate împotriva violenței asupra femeilor. Am întrebat-o pe candidata USR PLUS cum își propune să susțină cetățenii Republicii Moldova dacă ajunge în Parlamentul României, cum vede drumul țării noastre spre Uniunea Europeană, dar și de ce ar trebui electoratul cu drept de vot din țara noastră să fie interesat de alegerile din weekendul următor.
– Drumul Republicii Moldova trece prin România? La ce capitol relațiile dintre cele două țări trebuie să accelereze pentru ca Moldova să se apropie mai mult de parcursul european?
– Aș spune că drumul Republicii Moldova e mai degrabă alături și aproape de drumul României, în Uniunea Europeană. Depinde exclusiv de voința cetățenilor moldoveni și români, dacă la un moment dat în viitor, cele două drumuri se vor întretăia. Eu cu siguranță m-aș bucura de asta.
Pentru ca Republica Moldova să se apropie mai mult de parcursul european, trebuie să accelerăm cooperarea dintre Moldova și România în domeniul justiției și al luptei anticorupție. Buna funcționare a justiției este garanția unui stat sănătos, a unui stat european.
În România s-au înregistrat progrese în ultimii ani în lupta anticorupție și în întărirea justiției independente, cu ajutorul UE. Politicienii din vechea clasă politică au încercat să oprească avântul anticorupție, dar odată ce USRPLUS va ajunge la guvernare acesta va reporni.
Cred că o colaborare mai strânsă în acest domeniu, prin care experiența justiției române poate fi transferată peste Prut, ar fi un pas uriaș al Moldovei spre UE. Cred că succesul DNA din România poate fi replicat și la Chișinău.
– Ce ar însemna o politică a României vizavi de Republica Moldova centrată pe cetățean?
– Focus pe beneficiarul final. Așa aș sumariza în câteva cuvinte o politică a României centrată pe cetățean în Republica Moldova. Ce înseamnă acest focus pe beneficiarul final? Înseamnă că sprijinul care vine din România trebuie să ajungă cât mai direct și mai rapid către cetățeanul moldovean, fără a mai tranzita prin autoritățile centrale de la Chișinău. Alături de colegii mei, propun ca asistența pentru dezvoltare acordată de România să urmeze acest principiu al proximității și descentralizării.
Mai înseamnă și un sprijin real și fără echivoc pentru procesul de reformă în Republica Moldova. Implementarea acestui proces de reformă și europenizare este în viziunea mea în avantajul direct al oricărui cetățean moldovean. Din Parlamentul României voi milita insistent pentru o politică a României care să insiste pe acest proces de reformă și europenizare. Cu USRPLUS în Parlamentul României și la guvernare sprijinul din partea României pentru politicieni și oligarhi corupți în Republica Moldova va fi istorie.
Ne propunem în parlament și promovarea unor programe transfrontaliere artistice și culturale, schimburi mai ample de experiență între elevi, studenți și profesori, tabere comune, festivaluri și manifestări de prietenie recurente precum și educația populației de pe ambele maluri ale Prutului despre realitățile celeilalte țări. Este foarte important să ne cunoaștem și să construim pe această cunoaștere o relație mai armonioasă, o relație centrată pe cetățean, fie el pe malul stâng sau pe malul drept al Prutului.
– Ce credeți despre rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cum ar trebui să fie stabilită de acum încolo linia de comunicare între cele două țări?
– M-am bucurat foarte mult pentru succesul Maiei Sandu. Succesul ei m-a inspirat și mi-a dat încredere că și în România e vremea oamenilor buni.
Deși Maia Sandu a obținut funcția de președinte, o să aibă nevoie de foarte mult sprijin pentru a implementa promisiunile din campanie. Guvernul este împotriva ei, iar parlamentul este profund divizat. Are nevoie mai mult decât oricând de un sprijin fără echivoc din România. USRPLUS în Guvernul României ar fi garanția unui astfel de sprijin din partea României.
În ceea ce privește comunicarea, noi ne propunem crearea unui cadru de cooperare continuă cu Republica Moldova, la toate nivelurile, prin crearea unui departament mai amplu la nivel guvernamental, orizontal în toate ministerele, departament coordonat de Ministerul Afacerilor Externe. Prin acest Departament pentru Republica Moldova vom asigura relații permanente între cele două state.
– Cum ar putea ajuta România cetățenii Republicii Moldova să lupte cu dezinformarea masivă venită din direcția estului?
– Dezinformarea este un pericol foarte grav pentru democrație și pentru calea europeană a Republicii Moldova. Ne propunem să ajutăm cetățenii moldoveni să lupte cu acest pericol. Cum anume? Prin înființarea unui Fond pentru Democrație în Republica Moldova.
Crearea acestui fond este unul dintre cele 40 de angajamente ale USRPLUS pentru guvernare. Prin Fondul pentru Democrație în Republica Moldova dorim să canalizăm resurse spre societatea civilă și spre presa independentă din Republica Moldova. Pentru a face față dezinformării și propagandei, atât din surse interne cât și din surse externe, este necesară sprijinirea presei locale.
Cu acest sprijin, presa locală va avea mai multă putere să contracareze campaniile de dezinformare și să ofere cetățenilor moldoveni informație corectă și verificată.
Acest fond va permite și cofinanțarea proiectelor realizate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea independenței presei și a societății civile.
– Acum vedem că relația dintre Moldova și România e mai mult setată pe ideea de primire de ajutor din partea României. Ce trebuie să facă Republica Moldova în viitor ca aceasta să capete un caracter de colaborare?
– În primul rând, Republica Moldova trebuie să implementeze în integralitate Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Reformele din acest parteneriat trebuie duse până la capăt pentru a permite continuarea drumului european al Moldovei. Colaborarea este posibilă la nivel guvernamental doar dacă aceste reforme sunt urmate.
– Ce părere aveți despre procesul actual de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și cum acesta ar putea fi facilitat în viitor?
– Cred că trebuie să fie mult debirocratizat și simplificat. Îmi doresc ca acest proces să fie simplificat pentru a nu dura mai mult de patru luni. Trebuie însă realizat pe bază de acte reale și pe un test la limba română.
– De ce trebuie să iasă un cetățean român care trăiește în Moldova la alegerile parlamentare?
– Cetățenii români ce trăiesc în Moldova trebuie să iasă la vot pentru a se asigura că în România parlamentul și guvernul susțin procesul de reforme și lupta anticorupție din Moldova. Mi se pare că asta nu este doar prioritatea zero pentru România ci și pentru Republica Moldova: reformarea statului și a clasei politice și lupta anticorupție. Și sunt sigură că e și prioritatea cetățenilor români din Moldova.
Un prim pas pentru reforme, pentru calea europeană în Moldova, a fost făcut prin alegerea Maiei Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova. Votul lor a contat enorm pe 15 noiembrie. Va conta și pe 6 decembrie. Cetățenii români din Moldova au șansa să aleagă în funcție politicieni reformiști și la București. Politicieni care să colaboreze cu Maia Sandu. Eu cred că e motiv suficient de a ieși la vot și de a alege o Românie fără hoție, care să sprijine mai departe și o Moldovă fără hoție.
– Participarea slabă a tinerilor la vot este un fenomen actual cam peste tot în lume. Cum le explicăm tinerilor legătura dintre acțiunea de a vota și schimbările pe care le pot simți în urma acesteia?
– De multe ori politicile publice care se implementează într-o țară sunt gândite din perspectiva impactului asupra unor anumite categorii de populație. Populație vârstnică, pensionari, populație matură – activă economic, tineri etc.
Dacă una dintre aceste categorii refuză să participe la vot, se dezechilibrează întreg sistemul din două motive. Pe de o parte, politicienii care propun măsuri în favoarea lor nu sunt aleși în funcții de decizie pentru a implementa acele măsuri. Fie dispar din peisajul politic, fie se reinventează și propun măsuri pentru categoriile care ies la vot. Pe de altă parte, resurse disproporționate se vor îndrepta spre categoriile care ies la vot, iar echilibrul social se rupe. Resursele sunt limitate, iar modul de distribuție depinde în mare măsură de participarea la viața publică a unei categorii de populație sau a alteia.
Deci tinerii trebuie să înțeleagă că prin participarea la vot ei devin vizibili și influenți în viața publică.
Pe lângă asta, cred că unul dintre motivele din cauza căruia tinerii nu ies la vot e pentru că nu văd pe liste candidați cu care se pot identifica, care sunt din aceeași generație cu ei, care le cunosc problemele. De asta candidez, pentru a oferi tinerilor o alternativă în care să aibă încredere. Am 28 de ani și fac parte dintr-o generație de care sunt mândră și care știu că va face diferența la vot.
– Programul dvs. se centrează mult pe studenții români aflați în diasporă. Cum plănuiți să fiți alături de studenții basarabeni din România și ce probleme credeți că au la momentul actual?
– Cred că o mare parte dintre problemele studenților basarabeni din România sunt similare cu cele ale studenților români din același sistem. Politizarea educației, performanțele reduse ale unor universități din România, calitatea slabă a serviciilor de care beneficiază studenții (cămine, cantine, biblioteci etc).
USRPLUS propune în programul de guvernare un program național de reabilitare a căminelor studențești, pe care mulți dintre studenții basarabeni le folosesc. De asemenea, vom limita taxele de cazare precum și costurile din cantinele studențești pentru a permite o viață cât mai decentă pentru toți studenții.
La astea se adaugă problemele specifice de adaptare pentru fiecare tânăr care pleacă la mare depărtare de casă.
Din cauza faptului că universitățile din România nu oferă programe de practică sau locuri de muncă part-time, cred că e important ca studenții să rămână la curent cu toate oportunitățile, iar pentru asta, studenții basarabeni trebuie să fie în legătură directă cu statul român. Așadar, ne propunem crearea unor centre comunitare, hub-uri, care să răspundă nevoilor lor. Pentru asta, avem nevoie de o reorganizare a programei pentru crearea de politici educaționale și de formare profesională bazate pe dezvoltarea de abilități de viață și învățarea prin practică (voluntariat, stagii, internship-uri), care să vină în completarea programelor de învățare teoretică. Deci, orientarea și consilierea profesională a tinerilor rămâne esențială: o mai bună cunoaștere a oportunităților existente, a formărilor disponibile, a competențelor necesare.
– Ce alte mesaje aveți pentru electoratul român din Republica Moldova?
– Dragi români din Republica Moldova, felicitări pentru victoria din alegerile prezidențiale din acest an. V-ați făcut vocea auzită pe 1 și pe 15 noiembrie și ați schimbat drumul Moldovei dinspre corupție și stagnare spre Europa. E momentul să faceți același lucru și pentru România, e momentul să vă faceți vocea auzită și peste Prut, să alegeți o Românie care va sprijini Republica Moldova pe drumul ei proeuropean. E vremea oamenilor buni și pe o parte și pe cealaltă a Prutului. Oameni buni care vor construi o Românie fără hoție și vor pune apoi umărul și la o Moldovă fără hoție.
###
Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților, cu 329 de membri, și Senat, cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani. Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite în cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite în 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).
Pe 6 decembrie, în România au loc alegeri parlamentare. În străinătate, procesul de vot se desfășoară timp de două zile: pe 5 și 6 decembrie. Cetățenii români din Republica Moldova votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țării. Circumscripția electorală pentru cetățenii români din afara țării este reprezentată de patru deputați și doi senatori. Pe teritoriul țării vor fi deschise 30 de secții de votare, 17 dintre care sunt în centrul țării, nouă – în zona de nord și patru – la sud. Aici puteți vedea lista completă a acestora și adresele lor.
Așa cum s-a întâmplat și în cazul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, și de data aceasta, alegătorii vor trebui să respecte măsurile de protecție anti-COVID-19: păstrarea distanței fizice, acceptarea măsurării temperaturii, purtarea măștii de protecție și dezinfectarea mâinilor.
