„Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, creat la inițiativa foștilor deputați comuniști Mark Tkaciuk, Iurie Muntean și Zurab Todua, a depus pe 4 august o sesizare prin care solicită Procuraturii Generale a Republicii Moldova să inițieze o urmărire penală a activității grupurilor criminale pe teritoriul Republicii Moldova, care au asigurat instaurarea și menținerea regimului așa-numitului „stat capturat” în Republica Moldova în perioada 2009-2019.
În sesizarea semnată de partid, aceștia explică pas cu pas cum s-a ajuns la situația de „stat capturat” și cer pedepsirea celor vinovați.
„Date fiind cele menționate, Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic cere Procuraturii Generale a Republicii Moldova:
# să inițieze o investigație multilaterală și cuprinzătoare a faptelor expuse, să dezvăluie toate circumstanțele uzurpării și menținerii forțate a puterii de stat în Republica Moldova în anii 2009-2019;
# să stabilească cercul de persoane care a participat la această infracțiune;
# să identifice infracțiunile aparte care, într-un fel sau altul, au contribuit la instaurarea în Moldova a regimului de «stat capturat».”
În sesizare se menționează următoarele evenimente care au la bază cauză-efect, potrivit celor care au redactat sesizarea.
#1
Primul pas în partea de acțiuni prevăzute în art. 339 al CP al RM „Uzurparea puterii de stat” în perioada menționată s-a făcut prin separarea de către coaliție a organelor și instituțiilor statului, dar și a ramurilor puterii în general. Este un fapt care s-a întâmplat pentru prima dată în istoria Moldovei independente și care a fost înscrisă în anexa secretă a acordului despre formarea Alianței pentru Integrare Europeană din 8 august 2009, când Procuratura Generală, Serviciul Informații și Securitate, instanțele de judecată și chiar unicul (conform art. 134 al Constituției Republicii Moldova) organ ce realizează jurisdicția constituțională – Curtea Constituțională – au devenit obiect de separare înfăptuit de un grup de persoane care au acționat în calitate de lideri ai partidelor alese în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a. Aceștia au fost cetățenii Mihai GHIMPU, Marian LUPU, Vladimir FILAT și Serfaim URECHEAN.
#2
Așa-zisa alegere a cetățeanului Nicolae TIMOFTI în funcția de Președinte al Republicii Moldova a avut loc prin atragerea plătită a mai multor deputați din legislatura a XIX-a, lucru despre care au declarat public, de nenumărate ori, participanții la acest proces după 16 martie 2012. Printre deputații care au fost atrași în acest mod au fost menționați de nenumărate ori cetățenii Igor DODON, Zinaida GRECEANÎI și Veronica ABRAMCIUC.
#3
Pe 22 aprilie 2013, cetățenii Alexandru TĂNASE, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Tudor PANȚÎRU, Victor POPA, Petru RAILEAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale, au adoptat „Hotărârea PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII”.
#4
În anul 2014, cu trei zile înainte de alegeri, temându-se să nu-și piardă puterea de stat menținută pe cale criminală, organizatorii regimului de „stat capturat” au organizat eliminarea din cursa electorală a unui partid care avea toate șansele să acceadă în parlament. La cererea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chișinău a retras atunci din cursa electorală Partidul politic „Patria”, a cărui listă electorală era condusă atunci de politicianul Renato USATÎI.
#5
Perioada anilor 2014-2019 a devenit una fără precedent în toată istoria independenței Republicii Moldova în ceea ce privește suprimarea disidenței. În acești ani, organele de drept ale Republicii Moldova au deschis sute de dosare penale și administrative pe motive politice. Începând cu cele mai „răsunătoare” dosare penale, cum ar fi urmărirea activiștilor Partidului „Casa Noastră Moldova” (așa-numitul dosar „Grupul PETRENCO”), a fostului deputat al Partidului Democrat Iurie BOLBOCEANU și terminând cu o serie întreagă de dosare penale inventate împotriva politicienilor, activiștilor civici și a jurnaliștilor.
#6
Pe parcursul anilor 2012-2015, mai exact până la alegerea constituțională a componenței guvernului condus de cetățeanul Pavel FILIP la 20 ianuarie 2016, controlul nelegitim asupra instituțiilor statului din Republica Moldova era realizat de câteva grupuri criminale și de conducătorii acestora. Ca urmare a luptei dintre clanurile din apropierea politicii, în anul 2016, principalul beneficiar al uzurpării puterii în țară și, de fapt, conducătorul nelegitim al Republicii Moldova a devenit cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC (Procuratura Generală a expediat autorităților competente din SUA o cerere de extrădare a acestuia pentru a-l trage la răspundere în Republica Moldova).
#7
Există temeiuri rezonabile de a presupune că încă din start cetățeanul Igor DODON era perceput ca fiind principalul „candidat la președinție” al grupului criminal organizat care a uzurpat puterea în țară. Și până la alegerea sa și după aceasta, cetățeanul DODON a oferit asistență de nenumărate ori grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC. Ba mai mult, deși în turul doi al alegerilor prezidențiale, Partidul Democrat a susținut formal contracandidatul Maia SANDU în ajunul turului doi, întregul aparat administrativ și de funcționari controlat de grupul criminal organizat, precum și organizațiile teritoriale ale Partidului Democrat au primit indicația clară de a vota ei înșiși și de a-și mobiliza simpatizanții să voteze pentru cetățeanul DODON.
#8
Pentru a nu-l discredita pe cetățeanul DODON în persoana alegătorilor săi și totodată pentru a asigura intrarea în vigoare a celor mai importante legi adoptate de majoritatea parlamentară, cetățenii Tudor PANȚÎRU, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Victoria IFTODI, Victor POPA, Veaceslav ZAPOROJAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale și acționând în mod vădit în interesele grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC, au adoptat, pe 17 octombrie 2017, „HOTĂRÂREA CU PRIVIRE LA INTERPRETAREA prevederilor art. 98 p. (6) în coroborare cu art. 1, art. 56, art. 91, art. 135 și art. 140 ale Constituției Republicii Moldova (neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către președinte)” și, de facto, au elaborat mecanismul de înlăturare din funcție a președintelui Republicii Moldova pentru executarea unică a împuternicirilor sale.
Utilizând un asemenea mecanism și profitând de inacțiunea cetățeanului DODON, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a delegat de șase ori împuternicirile președintelui Republicii Moldova președintelui parlamentului pentru a emite anumite decrete ale președintelui. Acest lucru s-a întâmplat prin încălcarea constituției.
#9
Pe 6 martie 2017, Partidul Democrat a propus public ca în Moldova să fie introdus sistemul electoral majoritar. Pe 18 aprilie deja, pretinzând că e în opoziție față de inițiativa Partidului Democrat, cetățeanul Igor DODON a propus parlamentului un proiect de lege cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. După ce au fost examinate în parlament, aceste două proiecte au fost comasate. În consecință, pe 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt.
#10
O decizie evident politică a instanțelor din Republica Moldova a fost de a anula rezultatele alegerilor primarului municipiului Chișinău din luna iunie 2018. Faptul că trei instanțe au pronunțat o hotărâre judecătorească nedreaptă cu bună știință nici nu trebuie dovedit. Peste un an și ceva, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia instanței și l-a declarat pe Andrei NĂSTASE ca fiind primar legitim al municipiului Chișinău.
Mai multe detalii vedeți în documentul de mai jos.
