Inițiative civice, expoziții eco, depozite de gunoi construite după standarde europene, restaurante eco friendly, companii din sfera gestionării deșeurilor și un pic de spirit georgian, atât cât am putut prinde. #diez a realizat un material amplu despre managementul deșeurilor în Georgia, de la cifre, statistici până la experiențe personale, așteptări, speranțe la o țară în care plasticul va deveni o raritate, iar parcurile tot mai numeroase și primitoare… pentru că în Georgia ospitalitate se manifestă pretutindeni.
Drumul meu spre Tbilisi nu a fost cel mai ușor. Să vizitez Georgia devenise o obsesie pentru mine. Cu gândul la Tbilisi, am ajuns în Armenia. Seara mă plimbam cu un prieten armean pe străzile din Erevan și încercam să ghicesc cam în ce direcție e Tbilisi. Era ciudată senzația că fiind atât de aproape, la o distanță de cinci ore, nu puteam face nimic mai mult decât să privesc în zare. Și totuși, eram mulțumită că mă apropii. Înțelegeam cumva că întâlnirea mea cu acest oraș va avea un ritm aparte. Prietenul armean îmi povestea despre istoria orașului Erevan, iar eu remarcam cât de mult se aseamănă cu Chișinăul, discutam despre construcțiile ilegale, distrugerea orașului vechi… La un moment dat, l-am întrebat dacă și în Tbilisi e la fel. El mi-a răspuns scurt, fără prea multă emoție, căutând cu privirea vreun local deschis: „Nu. Georgienii își iubesc orașul. Iată aici kebapul e bun, haide!. Ayran o să bei?”.
E puțin probabil ca prietenul meu armean să-și mai amintească de această replică. Eu însă revin la ea și azi. Mai ales, reveneam vara trecută, când am vizitat Tbilisi pentru a patra oară. De data aceasta, veneam pentru o perioadă de o lună… cea mai potrivită lună. În noaptea de 20 iunie 2019, a avut loc un protest masiv supranumit ulterior noaptea lui Gavrilov. Timp de două săptămâni, cât am mers zilnic la proteste, am avut ocazia să trăiesc diferite emoții: de la teamă și furie până la extaz, bucurie și regret. În toate acele zile, analizam comportamentul celor din jur, modul în care se îmbracă, cum se comportă. Am asistat la ceea ce poate fi numită cultura protestului georgian.
Unul dintre momentele care m-au impresionat și amuzat în același timp era comportamentul unui tânăr, unul dintre cei 20 000 din fața parlamentului, care fuma și strecura scrumul într-o cutiuță mică din metal. Îmi era prea rușine să întreb ce flecușteț e acesta, așa că am căutat mai târziu pe Google să aflu dacă într-adevăr există așa scrumiere micuțe, portabile. Da, există, și un tânăr într-o mulțime de 20 000 de oameni avea așa o cutiuță și scutura scrumul în ea.
Deja eram obișnuită să văd cum la finele fiecărui protest câțiva tineri strângeau tot gunoiul și îl aruncau în tomberoanele pentru sortarea deșeurilor, amplasate de-a lungul unei porțiuni a bulevardului Rustaveli. Dar să scuturi scrumul în cutiuță mi se părea chiar ieșit din comun.
Coșurile pentru sortarea gunoiului au și ele o istorie aparte și, de fapt, sunt un soi de experiment în Georgia.
De-a lungul bulevardului Rustaveli, la o distanță destul de mică unul de altul, sunt numeroase coșuri pentru separarea deșeurilor. Când le-am văzut pentru prima dată, am întrebat localnicii dacă și în alte zone ale orașului sunt la fel de multe. În accepția mea, era logic ca în fiecare cartier să fie câteva coșuri de acest tip pentru a acoperi un teritoriu mai mare. Mi s-a răspuns că, de fapt, în restul orașului sunt foarte puține, doar câteva lângă grădinițe și școli, iar amplasarea lor într-un număr atât de mare de-a lungul bulevardului își are rostul său.
Rustaveli e bulevardul cu cel mai mare flux de turiști, iar primăria a decis să instaleze anume acolo 80 de coșuri. Planul constă în a-i determina pe georgieni se urmeze exemplul turiștilor care, fiind originari din țări în care sortarea gunoiului e deja o rutină, aruncă plasticul la plastic, hârtia la hârtie din obicei, într-un mod firesc, chiar involuntar. Și eu eram mândră, în calitate de turistă, să arunc gunoiul conform inscripției de pe coș, chiar dacă veneam dintr-o țară în care sortarea deșeurilor constituie o problemă, care încă e la etapa de conștientizare.
Este un drum pe care Georgia l-a pornit în urmă cu aproximativ 15 ani și pe care noi am decis să-l studiem cu toate marcajele sale, intersecțiile, „stopurile” și limitele de viteză.
Angajamentele Georgiei față de UE cu privire la standardele de mediu
Odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în anul 2014, Georgia a lansat programul pentru reciclarea și gestionarea deșeurilor. Proiectul este implementat de International Management Association (ICMA) în colaborare cu organizațiile locale și este finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Conform standardelor Uniunii Europene (UE), cel puțin 50 % dintre deșeuri trebuie reciclate și reutilizate în producție, iar statul, semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, se angajează să îndeplinească inclusiv standardele de mediu ale UE.
Astfel, în 2016, Guvernul Georgiei a adoptat Strategia națională de gestionare a deșeurilor pentru 2016-2030 și Planul național de acțiune pentru 2016-2020, conform cărora țara va trebui să proceseze 30 % din plastic până în 2020, 50 % până în 2025 și 80 % până în 2030.
Inițiativa „Parki ar minda”
Dar să le luăm pe rând. Am decis să începem traseul nostru cu pași mici și respectiv cu inițiativele mici, așa că ne-am întâlnit cu două tinere, fondatoarele inițiativei „Parki ar minda”, Tatiana Remneva și Mari Mikadze.
Într-un mod oarecum ironic, cuvântul georgian „parki” înseamnă în același timp și pungă de plastic, și parc.
„Parki ar minda” se traduce ca „nu am nevoie de pungă”, iar jocul de cuvinte le-a inspirat pe tinere și la formularea sloganului: „Nu am nevoie de pungă, am nevoie de parcuri” (Parki ar minda, parki minda).
Inițiativa are un scop educațional, de sensibilizare a societății privind importanța reducerii consumului de plastic. Tinerele organizează diferite evenimente cum ar fi:
# seminare, traininguri eco în școli;
# întâlniri de networking destinate persoanelor preocupate de problema protecției mediului;
# petreceri SWOP – un eveniment la care participanții fac schimb de lucruri (haine, accesorii, cărți etc.), contribuind astfel la reducerea consumului;
# clean up games – concursuri de echipă pentru curățarea ariilor naturale de gunoi. În cadrul jocului, fiecare echipă colectează și sortează corect o cantitate cât mai mare de gunoi. Echipa câștigătoare primește un cadou eco-friendly din partea „Parki ar minda”.
Mai multe detalii despre inițiativa „Parki ar minda” și stilul de viață eco-friendly adoptat de tinere ne-au fost povestite chiar de ele.
Tot cu Tatiana și Mari am decis să mergem la cumpărături într-un magazin din apropiere pentru a urmări cum funcționează în practică utilizarea sacoșelor eco, dar și pentru a vedea în ce măsură e respectată legea privind interzicerea pungilor din plastic.
Datele de la Centrul pentru Educație și Protecția Mediului, entitate juridică din cadrul Ministerului Protecției Mediului și Agriculturii din Georgia, arată că, pe parcursul unui singur an, un rezident din Georgia folosește aproximativ 525 de saci de plastic, care depășesc clar ținta stabilită de UE. Majoritatea pungilor de plastic utilizate în Georgia sunt importate și 40 % sunt de unică folosință.
Lupta cu pungile de plastic a început încă în noiembrie 2018, atunci când cele cu o grosime mai mică de 15 microni au fost interzise. Începând cu 1 aprilie 2019, pungile de plastic de unică folosință de orice grosime, fabricate din polimeri sunt interzise oficial. Asta se referă la producere, import, vânzare. Pentru încălcarea legislației, este prevăzută o amendă în valoare de 500 GEL (mai mult de 180 USD) pentru antreprenori, plus confiscarea bunurilor, iar în caz de încălcare repetată, amenda este dublată.
Singurele pungi permise încă în Georgia sunt cele biodegradabile, fabricate din fibre de porumb și grâu. Perioada de descompunere completă a unui astfel de produs este de la trei luni la doi ani. Pungile de hârtie biodegradabilă, de asemenea, sunt permise: acestea nu dăunează mediului.
Cu părere de rău, legea este puțin respectată, motivul principal fiind lipsa unui control rigid din partea autorităților.
O bună parte dintre aceste pungi de plastic ajung în gunoiștile gestionate de compania Solid Waste Management.
Solid Waste Management
În Georgia, anual se produc circa 900 000 de tone de deșeuri municipale, dintre care circa 700 000 de tone ajung în depozite de gunoi.
În prezent, există 56 de poligoane municipale destinate deșeurilor solide. Unele dintre ele au fost create între anii ’60 și ’80 ai secolului trecut fără nicio măsură de protecție. Astfel de depozite necontrolate reprezintă o amenințare serioasă atât pentru mediu, cât și pentru populație.
Conform datelor unui sondaj publicat în august 2018 de către Institutul Național Democratic și Centrul de Resurse și Cercetare din Caucaz, 66 % din populație consideră că gunoiștile neautorizate și gestionarea proastă a deșeurilor reprezintă o problemă stringentă.
Compania de gestionare a deșeurilor solide Solid Waste Management este o întreprindere finanțată de stat, care, începând cu anul 2012, administrează 54 de depozite de gunoi din Georgia (cu excepția celor din orașele Tbilisi și Adjara). Aceasta a reușit deja să închidă 23 de gunoiști și continuă să mențină 31, dintre care niciuna, potrivit experților, nu funcționează conform standardelor europene. Se preconizează ca gunoiștile rămase să fie închise până în 2023.
Reabilitarea sau închiderea unei gunoiști are loc după un plan adaptat pentru fiecare caz, însă câteva acțiuni sunt valabile în toate cazurile:
# aranjarea, compactarea și acoperirea deșeurilor vechi cu straturi de izolare a solului argilos;
# crearea unei noi infrastructuri (drumuri de acces, puncte de control, cântare pod bascula, teritoriu îngrădit, sisteme de scurgere a apei);
# crearea unui sistem de depozite de sol care va fi utilizat succesiv pentru acoperirea zilnică a deșeurilor cu sol;
# repartizarea personalului și furnizarea de utilaj (excavator, compactor etc.).
Extended Producer Responsibility (EPR)
Programul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului presupune asumarea de către companiile individuale care produc și importă produse a responsabilității de a monitoriza deșeurile produselor lor, de a le recicla și a le întoarce în circuitul economic, astfel încât cantitatea de deșeuri să fie diminuată.
Conform principiul dat, materialele de ambalare (hârtie, plastic, sticlă, carton, metal, lemn), bateriile și acumulatoarele, dispozitivele electronice, sacii, uleiurile, anvelopele și mașinile vechi sunt supuse reciclării. Aceste deșeuri trebuie separate și ulterior folosite ca resursă.
În Georgia un pachet legislativ privind programul dat urmează să fie prezentat guvernului în viitorul apropiat, fiind deja inclus în Codul de gestionare a deșeurilor (Georgia Waste Management Code).
„Procesul de conciliere s-a încheiat. Mai mult, înainte de adoptarea inițiativelor legislative, am purtat negocieri intense cu reprezentanții mediului de afaceri. Opiniile și atitudinile acestora sunt luate în considerare. Aceasta este o reformă dificilă, care va căpăta pe parcurs o semnificație istorică. Am făcut pași importanți și suntem foarte aproape de o încheiere cu succes a tuturor eforturilor. Guvernul nostru a revenit deja la regimul său obișnuit de lucru și în curând vom transmite pachetul în sesiunea guvernamentală. […] Am ajuns la un acord cu alte agenții guvernamentale. Acum ne focusăm pe patru tipuri de produse. În viitorul apropiat, vom înainta proiectul Hotărârii de guvern în acest sens. […] Din cauza pandemiei de COVID-19, planurile au fost amânate pentru o perioadă, dar sunt în continuare pe ordinea de zi”, a declarat Levan Davitashvili, ministrul protecției mediului și agriculturii la mijlocul lunii mai 2020.
O parte din pachetul legislativ ce ține de programul EPR a fost deja adoptat, dar mai sunt unele aspecte asupra cărora se lucrează. În opinia lui Vahtang Baramia, director adjunct al companiei Solid Waste Management, e prea devreme să apreciem eficacitatea programului. Implementarea acestuia e încă la o etapă incipientă, buna funcționare depinzând de respectarea de către producători a noilor legi și, bineînțeles, pedepsirea în cazul depistării unor abateri.
Cele observate până acum ne determină și pe noi să fim de acord cu această opinie, chiar dacă e una rezervată. Este exact ca în situația cu interzicerea pungilor din plastic. Legislația în acest sens e foarte bine elaborată, explicită, însă cu părere de rău, în lipsa unui control riguros din partea autorităților, în marketuri în continuare găsești pungi de plastic – deșeuri care dau cele mai mari bătăi de cap lucrătorilor de la gunoiști.
La etapa actuală, un singur poligon pentru deșeuri corespunde standardelor europene, cel din orașul Rustavi. Prin urmare, deloc surprinzător, încolo ne-am și îndreptat, mai ales că se află la doar 25 de kilometri depărtare de Tbilisi.
În fiecare zi, 120-130 de camioane de gunoi se deplasează la poligon și descarcă aproximativ 130 000 de tone de deșeuri solide.
Bazinul de deșeuri al depozitului este acoperit cu un strat de geomembrană, apoi cu un strat de geotextil, iar la final cu un strat de drenaj de 50 de centimetri.
Fiecare strat nou de gunoi de trei metri este acoperit cu un strat de balast.
Datorită acestei tehnologii, lichidul care se acumulează din masa gunoiului în timpul ploilor nu pătrunde în pământ, ci în conducte speciale. Ulterior, apa colectată este pompată într-un iaz de levigat.
Toată materia organică când se descompune, în lipsa oxigenului, emană metan, care datorită acelorași straturi de protecție nu ajunge în atmosferă. Recent au fost instalate mai multe țevi pentru a putea colecta acest metan și a-l folosi în scopuri industriale.
De asemenea, se preconizează instalarea unui nou sistem de alungare a păsărilor, deoarece cel prezent este ineficient. Intelectul lor a fost subestimat, aparatul de imitație a sunetelor păsărilor nu le ține departe de poligon… Prin urmare, urmează a fi testat un sistem nou, eficace și inofensiv pentru acestea.
Când o expoziție a deșeurilor e noroc curat
Inițial, am stabilit că vom filma un interviu cu reprezentantul companiei Clean World Georgia, însă cu o zi înainte de interviu acesta ne-a contactat pentru a ne comunica despre faptul că în ultima noastră zi de ședere în Tbilisi va avea loc expoziția Waste Expo 2020, la care vor fi prezente toate organizațiile și companiile care activează în domeniul dat. În primul rând, era o ocazie perfectă de a ne crea o impresie generală despre popularitatea domeniului managementului deșeurilor și de a discuta cu reprezentanții companiilor/organizațiilor, de la cele mici, aflate la început de cale, până la cele mari, deja cu o experiență destul de vastă. În al doilea rând, chiar nu ne venea a crede că avem așa noroc!
În cadrul expoziției, am avut ocazia să vedem cât de dezvoltat este domeniul managementului deșeurilor în Georgia, fiind prezente atât companii mari, întreprinderi mai mici, cât și diverse ONG-uri. Bineînțeles, prima persoană pe care am abordat-o pentru un scurt interviu a fost reprezentantul Clean World Recycling Georgia. Compania dată se ocupă de colectarea, sortarea și presarea deșeurilor. Ulterior, acestea sunt transportate la fabricile de reciclare. Deșeurile sunt colectate nu doar de la punctele de sortare (în Tbilisi sunt 25) sau uzine, hipermarketuri, fabrici, ci și de la persoane fizice. Curios e că de multe ori persoanele fizice manifestă inițiativă și solicită permisiunea de a participa la procesul de sortare și presare.
La etapa actuală, compania își desfășoară activitatea în Tbilisi și Batumi, însă planifică să își extindă serviciile și în regiunile Kutaisi și Imereti.
De asemenea, am avut ocazia să aflăm mai multe despre modul în care este reutilizată sticla, cât de divers poate fi domeniul reciclării deșeurilor din lemn și cât de util poate fi acesta sectorului vitivinicol.
Revedere cu Mari și Tatiana într-un restaurant eco
Anume acest loc ne-am gândit că ar fi cel mai potrivit pentru încheierea drumului nostru de cercetare eco în Georgia. Și pentru că punctul de start a fost „Parki ar minda”, am decis că cea mai potrivită încheiere ar fi o revedere cu Mari și Tatiana, pentru a afla opinia lor despre continuarea parcursului Georgiei în domeniul managementului deșeurilor și modul în care „Parki ar minda” se va implica în înregistrarea unor noi progrese în sfera dată.
Tinerele sunt chiar optimiste, atât în privința evoluției „Parki ar minda”, cât și în privința îmbunătățirii situației ecologice din Georgia. În opinia acestora, un rol important în realizarea unor schimbări majore spre un mod de viață mai eco îl va avea tânăra generație. În cadrul activităților „Parki ar minda” au remarcat cum interesul tinerilor față de problemele ecologice devine tot mai mare, aceștia caută modalități de a se implica mai mult, de a organiza workshopuri inițiate de ei înșiși, iar în acest mod, involuntar, și generația mai în vârstă este atrasă în proces. De asemenea, un rol important îl are și modul de viață al tinerilor din ziua de azi. Majoritatea dintre ei este pasionată de călătorii, vizitează țările europene și își dorește să facă parte din UE. Odată ce peste hotare tinerii au ocazia să observe modul de viață al localnicilor și simt pe pielea lor rolul benefic al acestuia, ei sunt tot mai motivați să preia unele practici când se întorc acasă.
Ce ține de „Parki ar minda”, Mari și Tatiana abia așteaptă să organizeze din nou petrecerile SWOP, jocurile clean-up, dar și să încerce ceva nou, cum ar fi organizarea în cadrul școlilor a unor seminare despre schimbările climatice alături de un expert în domeniu.
Să sperăm că pandemia de COVID-19 nu le va fura din entuziasm, dedicație și, mai ales, motivație.
Cred că în mine deja e prea multă „Georgie” ca să fiu obiectivă. Atât de multă, încât nici nu mai e „Georgia”, ci „Saqartvelo” (n.r. denumire folosită de georgieni când se referă la propria țară). Având posibilitatea să fiu prezentă la protestele din iunie 2019, să descopăr nu doar cultura protestului georgian, dar și situația politică din țară, inclusiv să aflu detalii aparte, să cunosc mai mulți activiști civici care luptă cu un sistem care nu le e pe plac fără a urmări anumite scopuri profesionale, apoi, mai recent, să studiez și să scriu despre modul în care această țară gestionează criza COVID-19, îmi vine greu să mă expun referitor la perspectivele Saqartvelo în rezolvarea problemelor ecologice locale. Sunt prea multe detalii, prea multe aspecte. Cetățenii acestei țări își doresc cu adevărat să facă parte din UE, respectiv iau în serios cerințele acesteia. Pe de altă parte, la conducerea țării este un partid cu o reputație controversată, fiind suspectat de a fi mai degrabă loial intereselor Federației Ruse.
Alegerile parlamentare sunt planificate pentru octombrie 2020, iar rezultatul lor va avea un rol extrem de important pentru viitorul cetățenilor acestei țări, al aspirațiilor lor europene, în destinul teritoriilor ocupate și, evident, al relației cu Federația Rusă. Însă protestele și pandemia m-au învățat două lucruri despre cetățenii Saqartvelo, al doilea fiind poate chiar destul de surprinzător.
# Ei știu să își apere interesele, valorile, sunt gata în orice clipă să iasă în stradă dacă simt că sunt mințiți, umiliți sau trădați. Așa au procedat în cazul petrecerilor rave din fața parlamentului în 2018, apoi în cazul vizitei deputatului Gavrilov în iunie 2019 și, cu siguranță, așa vor face și în viitor, din clipa în care acest lucru va fi permis, când protestele nu vor prezenta un pericol de infectare în masă cu COVID-19.
# Pandemia ne-a demonstrat că, în pofida spiritului lor atât de ospitalier, iubitor de distracție, întâlniri cu toate rudele, vecinii, prietenii, atât de obișnuiți să se cuprindă strâns, să se sărute la întâlnire/despărțire, în condiții extreme, georgienii știu să respecte regulile, să fie disciplinați și stăpâni pe situație.
Aceste două descoperiri mă determină să cred că Saqartvelo va ajunge în rândul țărilor care gestionează cu succes problemele ecologice, dacă protecția mediului va deveni un interes comun al întregii populații, iar guvernarea va avea grijă să implementeze toate legile și politicile ce țin de domeniul ecologic.
