Plasma sanguină a unui pacient vindecat de COVID-19 poate trata cel puțin trei bolnavi în stare gravă

1587482671_93995958_688801365214668_7857193586251530240_n

Plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 poate fi un medicament eficient în tratamentul pacienților în stare gravă și extrem de gravă. Această terapie se practică deja experimental în SUA, China, Italia, Germania și alte țări afectate de pandemie. Metoda de tratament a fost reglementată în țara noastră pe 13 aprilie 2020. Astfel, pacienții urmează să primească plasmă de la foștii bolnavi complet vindecați, pentru a dezvolta imunitatea.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat un interviu amplu în care a discutat cu directoarea Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari. Vă prezentăm mai jos o variantă succintă a interviului.

Metoda de tratare cu plasmă a pacienților cu COVID-19 este una sigură întrucât „o singură donare de plasmă de la o persoană, în jur de 600 ml, se separă în trei doze a câte 200 ml și, respectiv, se oferă pentru trei pacienți. Tratamentul presupune administrarea unei doze pe zi. Pentru fiecare pacient se administrează până la cinci doze. Tratamentele cu plasmă se folosesc deja de zeci de ani, în diverse afecțiuni”, spune specialista.

Iată cum funcționează prelevarea plasmei de la pacientul vindecat la pacientul care se află în luptă aprigă cu virusul. „Orice persoană care face boala, și nu numai COVID-19, dar orice altă maladie infecțioasă, produce anticorpi. Altfel spus, niște substanțe speciale împotriva bacteriei sau virusului corespunzător. Plasma persoanelor vindecate, fiind bogată în astfel de anticorpi, vine ca un medicament pentru pacienții în stare gravă și extrem de gravă. Tratamentele medicamentoase, plus plasma bogată în anticorpi, reușesc să neutralizeze procesul de replicare a virusului în organism și să-l distrugă. Astfel, se stabilește o însănătoșire mai grabnică”, explică Svetlana Ceborari.

https://msmps.gov.md/
https://msmps.gov.md/

În această situație, foștii pacienți trebuie să aștepte 14 zile după dispariția ultimului simptom ca să poată dona sânge. „Potrivit criteriilor stabilite prin protocolul național de tratament, starea de însănătoșire completă se reconfirmă cel puțin printr-un test negativ la COVID-19. La etapa de externare, persoana tratată va fi informată de către personalul medical al instituției medico-sanitare în care a fost tratat despre formarea de anticorpi și plasma convalescentă a acestuia, importanța acesteia pentru tratamentul pacienților gravi și foarte gravi. De asemenea, persoanele care vor decide să se solidarizeze în continuare în lupta cu COVID-19 vor consemna un acord pentru ulterioara recrutare de către Centrul Național de Transfuzie a Sângelui. Toate acordurile se vor transmite săptămânal instituției noastre, iar după două săptămâni de la externare, noi vom contacta aceste persoane și le vom recruta la donarea de plasmă”, spune directoarea CNT.

Doritorii de a dona sângele se pot adresa la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, care dispune de subdiviziuni în Bălți, Cahul și Chișinău, dar și în alte centre de donare. „În acest sens, instituția noastră dispune de tehnologii automatizate de colectare a plasmei, care ne permit recoltarea atât în condiții de staționar cât și mobile. O să creăm toate condițiile de siguranță pentru donator, personal medical, dar și pentru plasma recoltată”, a explicat specialista.

Doritorii/voluntarii trebuie să cunoască care sunt criteriile de eligibilitate pentru această acțiune. „În primul rând, aceste persoane trebuie să întrunească toate criteriile de eligibilitate standard ca și pentru o donare obișnuită de sânge, plasmă sau celule sanguine. Și ar mai exista câteva condiții obligatorii specifice, cum ar fi: persoane de gen masculin, dovada că a suportat infecția COVID-19 – test pozitiv (virus COVID-19 prezent) la debutul bolii, însănătoșire completă și test negativ (lipsă virus COVID-19) la finele tratamentului, lipsa altor boli cronice (diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli ale ficatului și rinichilor)”, specifică directoarea CNT.

Nu e vorba de vreo discriminare pe criteriu de sex atunci când este vorba de persoana eligibilă. De ce doar bărbații pot dona sângele, Svetlana Ceborari explică cu argumente științifice: „Transfuzia de plasmă rareori poate dezvolta o reacție adversă posttransfuzională rară, dar gravă pentru pacienți, numită leziune pulmonară acută asociată cu transfuzia sau sindromul TRALI, în mediul medical. Pentru a reduce la pacient acest risc, plasma pentru transfuzie este de obicei colectată de la o persoană care nu a avut niciodată sarcină. În acest sens, femeile fac parte din grupul de risc sporit, în sângele acestora se regăsesc anticorpi anti-HLA/HPA/HNA ce produc sindromul TRALI, clinic manifestându-se cu insuficiență respiratorie acută. Pornind de la faptul că infecția COVID-19 afectează plămânii și, deși este dovedit că sindromul TRALI se întâlnește foarte rar, trebuie să fim conștienți și să nu expunem pacientul unei eventuale reacții adverse, iar colectarea plasmei doar de la bărbați exclude totalmente acest risc.”

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente