Hmmm! Cât de gustoși sunt croasanții cu ciocolată, gogoșile cu gem sau hamburgerii cu carne de vită sau porc, cu sos picant. Saturația vine prea târziu, însă în acest timp reușim să încărcăm organismul cu substanțe nocive, fără să bănuim că ne punem sănătatea în mare pericol. Produsele de patiserie și fast-foodul conțin o cantitate mare de grăsimi trans (artificiale), care ne afectează în primul rând metabolismul, apoi, în descendență, apar așa boli ca diabetul zaharat, diferite forme ale cancerului sau boala Alzheimer. Ce sunt grăsimile trans, cum ne afectează sănătatea și cum reducem riscurile pentru sănătate, aflați în materialul de mai jos.
Corpul nostru are nevoie de grăsimi sănătoase (naturale), care se găsesc în alimente precum peşte, avocado şi nuci. Ele contribuie la crearea hormonilor care, la rândul lor, produc energie pentru absorbția anumitor substanţe nutritive.
Pe de altă parte, consumul de grăsimi artificiale trans, întâlnite în alimentele prelucrate, creşte riscul de boli grave, care îţi pot pune viaţa în pericol. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) intenţionează să elimine grăsimile trans din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023.
Grăsimile trans – între nocivitate și plăcere
Grăsimile trans, sau cum li se mai spune acizii graşi, sunt grăsimi obținute de om printr-un proces numit hidrogenare, în care moleculele de hidrogen sunt adăugate la grăsimi lichide cum ar fi uleiul vegetal. Acesta este ieftin, drept rezultat este foarte popular în industria alimentară. Companiile utilizează cantități mari de grăsimi, lucru necesar pentru păstrarea produselor din patiserie pe un termen mai mare. Din cauza că structura acestor molecule nu este naturală, ele nu pot participa pe deplin la prelucrarea substanțelor nutritive. În acest caz, metabolismul începe să funcționeze greșit. În organism începe să se acumulează grăsimi artificiali, lucru care slăbește sistemul imunitar, reduce dramatic rezistența la stres, poate duce la depunerea de colesterol pe pereții vaselor de sânge, ateroscleroză și chiar cauzează cancer.
Nimerind în celulă, ele opresc procesul de transfer al substanțelor nutritive. Celula nu primește alimentația corectă și acumulează toxine. Specialiștii precizează că mici cantități de grăsimi trans se formează în mod natural în anumite tipuri de alimente de origine animală, precum carnea de vită, miel și lactate grase.
După ani de cercetări, s-a constatat că grăsimile trans provoacă:
# deteriorarea calității laptelui la femeile care alăptează și sunt transmise copilului cu laptele mamei;
# nașterea copiilor cu o greutate anormal de scăzută;
# creșterea riscului de diabet zaharat;
# perturbarea citocromoxidazei, care joacă un rol-cheie în eliminarea substanţelor chimice cancerigene şi anumite medicamente (xenobiotice);
# slăbirea imunității;
# boala Alzheimer;
# boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale;
# obezitatea;
# reducerea nivelului de testosteron din organism.
Gustos și periculos
Acizii grași trans sunt prezenți în produsele alimentare care conțin grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate și în cantități mari sunt în alimentele de tip fast-food, pentru producerea cărora sunt utilizate cele mai ieftine alternative la uleiurile naturale. Acizii grași trans sunt formați în procesul de prăjire cu uleiuri bogate în grăsimi nesaturate.
Mare atenție la etichete!
O modalitate rapidă și eficientă cum să evităm consumul de grăsimi trans este citirea etichetelor de pe produsele din magazine. Căutați cu multă atenție cuvintele polinesaturat și mononesaturat. Nu o dată întâlnim produse care conțin grăsimi vegetale, fără a fi menționat și tipul acestora. Când întâmpinați această situație, este mai bine să puneți produsul înapoi pe raft. Evitați produsele care conțin pe lista de ingrediente cuvinte precum: trans, hidrogenat, parțial hidrogenat.
De asemenea, fiți atenți la produsele destinate copiilor. Dacă sunt create pentru copii, nu înseamnă ca sunt făcute în beneficiul sănătății lor. Preferințele culinare se formează în copilărie, iar exemplele părinților sunt cele mai puternice pentru cei mici, așadar oferiți-le exemple demne de urmat pentru o viață sănătoasă.
În mod normal, într-o alimentație zilnică sănătoasă și în funcție de numărul de calorii, trebuie să se țină cont de următorii indici: 50-60 % de carbohidrați, 20 % de proteine, 30 % de grăsimi. „De dimineață putem mânca 20 de grame de unt și să nu exagerăm chiar cu produsele naturale”, a explicat nutriționista Luminița Suveică.
Încă o metodă eficientă cum să controlați consumul de grăsimi trans în meniul zilnic este să nu combinați alimentele care ar putea conține grăsimi trans. Evitați să combinați cerealele de la micul dejun cu o felie de tort la prânz și cu o porție de pop-corn pregătit la cuptorul cu microunde seara, pentru a nu consuma o adevărată bombă de grăsimi trans într-o singură zi.
Fructe și legume versus grăsimi trans
Ar fi utopic să vă spunem să renunțați definitiv la fast-food sau la produsele din patiserie pe care le preferați din copilărie. Totuși, există recomandări universale care vă vor ajuta să reduceți considerabil riscurile pentru sănătate.
În acest context, nutriționista Luminița Suveică recomandă: „Să procurăm alimente sănătoase, când vorbim de același unt sau uleiuri naturale. De asemenea recomand ca gospodinele să facă aluatul acasă. Asta e mult mai sănătos. Evitați biscuiții, margarina, aluatul congelat, produsele semipreparate.”
Medica povestește și despre beneficiile unturii de porc, care, potrivit cercetărilor, este mult mai sănătoasă decât uleiurile trans. Untura este bogată în vitamina D, are un termen de valabilitate mare și are un șir de beneficii asupra sănătății:
#1. reglează producția de hormoni în organism;
#2. echilibrează metabolismul hormonilor tiroidieni;
#3. protejează creierul.
Un alt produs inofensiv este untul de casă care este bogat în magneziu, crom, zinc, iod și conține mai mult selenium decât în pește. De ce buneii noștri erau mai sănătoși? Pentru că ei consumau produse lactate naturale. Aceste produse reprezintă paleta genetică a moldovenilor și, de aceea, sunt inofensive (în cantități rezonabile) pentru sănătatea noastră”, a declarat Luminița Suveică.
Asociația Americană a Inimii recomandă ca adulții să pună mai mult accentul pe fructe, legume, cereale integrale, produse lactate degresate, carne de pasăre, pește și nuci. Totodată, sugerează să reducă consumul de carne roșie și de băuturi îndulcite cu zahăr. La fel, în lista cu recomandări sunt specificate următoarele:
# folosiți mai des uleiuri vegetale naturale (nehidrogenate), cum ar fi cel de rapiță, de floarea soarelui sau de măsline;
# căutați pe rafturile supermarketurilor alimente făcute cu ulei nehidrogenat, decât cele care conțin uleiuri parțial hidrogenate sau uleiuri vegetale hidrogenate, ori grăsimi saturate.
Mit sau adevăr
În rubrica noastră tradițională despre mituri vom aborda un produs tare răspândit în lume — uleiul de palmier. De la început, haideți să vă relatăm în câteva teze cum se produce acest ulei. Uleiul de palmier este cel mai răspândit ulei alimentar din lume, el se păstrează o lungă perioadă de timp fără a-și schimba gustul și, prin urmare, cu el pot fi fabricate produse cu termene de valabilitate mai lungi. Mai mult, uleiul de palmier este ieftin, iar acest lucru, desigur, a fost imediat apreciat de către producători. Uleiul de palmier se adaugă la multe dulciuri, înghețată, lapte condensat, ciocolată, cartofi prăjiți și aproape toate alimentele fast-food.
Mai jos vă prezentăm cele mai des întâlnite mituri despre uleiul de palmier.
MIT #1. Uleiul de palmier să fi fost periculos nu ar fi fost atât de răspândit în lume.
Adevăr. Deși acest ingredient este larg utilizat în industria alimentară în țările dezvoltate de zeci de ani și, desigur, dacă el ar fi fost periculos pentru om, acesta ar fi fost scos din componența produselor. Însă este important să reținem că uleiul de palmier și fracțiunea lui mult mai lichidă – oleina de palmier – sunt foarte bogate în acizi grași (ca și grăsimile animale). Dacă alimentația omului este foarte bogată în grăsimi saturate (peste 10 %), atunci crește riscul bolilor cardio-vasculare. Anume din acest motiv OMS (Organizația Mondială a Sănătății) timp de 10 ani solicită diminuarea utilizării grăsimilor animale și vegetale solide, din care face parte și uleiul de palmier.
MIT #2. Uleiul de palmier se folosește doar în industria alimentară.
Adevăr. Uleiul de palmier este folosit nu numai în produsele alimentare, dar și în industria farmaceutică și chimică.
MIT #3. Uleiul de palmier nu este atât de dăunător cum se spune, deoarece este un ulei vegetal.
Adevăr. Uleiul de palmier nu este chiar bun pentru consumul alimentar. Deși este vegetal, este mai bogat în grăsimi saturate decât untul sau alte grăsimi de origine animală. Uleiul de palmier conține un acid gras numit palmitic. Faceți o comparație: untul are 30 % acid palmitic, carnea roșie – 20 %, în timp ce uleiul de palmier conține 45 %! Uleiul de palmier este de asemenea foarte bogat în acizi de tip Omega 6, a căror prezență în organismul uman duce la artrită și chiar cancer de prostată și cancer mamar.
„Uleiul de palmier este sănătos, dar nu este pentru moldoveni, el nu face parte din paleta genetică, de aceea, nu se recomandă pentru consum. El este bun pentru populația din Indonesia, Africa, acolo unde cresc palmierii și acei oameni sunt obișnuiți cu acest produs”, a conchis Luminița Suveică.
