Subiectul produselor de unică folosinţă este de importanţă majoră când devenim conştienţi de cantitatea deşeurilor produse de noi. De cele mai multe ori, acestea sunt din plastic care, de fapt, este un material valoros. Beneficiile plasticului sunt incontestabile: material ieftin, ușor în greutate și ușor de confecționat. Aceste calități au dus la o creştere a producției de plastic în secolul trecut. Plasticul de unică folosinţă, însă, folosit excesiv, ne poluează râurile, oceanele, solurile şi aerul. Potrivit Comisiei Europene, produsele din plastic de unică folosinţă reprezintă 70 la sută din deşeurile care ajung în mările şi oceanele lumii, conform statisticilor din 2019.
Sacoşele, tacâmurile, paharele, sticlele, paiele pentru băuturi, beţişoarele pentru curăţarea urechilor – toate acestea din plastic de unică folosinţă sunt componenţa insulei de plastic din Oceanul Pacific.
Regional vorbind, aceste produse sunt prezente în cantităţi enorme la gunoiştele „autorizate” şi neautorizate din ţară. Pentru că se descompun foarte lent, ele rămân zeci şi sute de ani, iar prin ardere sau în condiţiile anaerobe de stocare, împreună cu deşeuri mixte, mai ales împreună cu cele organice, acestea elimină gaze toxice, precum metanul, care este de 20 de ori mai poluant decât CO2.
Informându-ne destul la acest capitol, înţelegem că avem nevoie de alternative, dar şi să ne schimbăm confortul şi obişnuinţele. În primul articol din rubrica #oaspeţiiPlanetei, am menţionat cât de necesar este să trecem spre un consum responsabil, îndrumându-ne după regula celor 5 R (refuză, reduce, reutilizează, reciclează, compostează resturile).
La subiectul plasticului de unică folosinţă, folosim în primul rând, prima regulă – refuzul, iar dacă nu este mereu posibil, mergem după a doua – reducem consumul.
Vreau să împărtăşesc câteva alternative pentru produsele din plastic de unică folosinţă, consumate cel mai des:
# Pentru pungile pentru cumpărături din plastic de unică folosinţă folosim torbiţe din textile sau materiale trainice, reciclabile sau reciclate.
Aceasta este o alternativă simplă, comodă şi accesibilă – torbiţele se găsesc uşor, nu sunt scumpe şi nu se rup atât de repede. Pe ale mele le-am reutilizat de la procurarea unor produse, iar câteva am procurat de la Robeen şi mă ajută mult de fiecare dată când merg la cumpărături.
# Pentru paharele din plastic de unică folosinţă folosim cană reutilizabilă sau cană-termos pentru cafea.
La picnic, la serviciu sau în călătorii, putem singuri decide dacă vrem să folosim pe câteva minute un pahar care va exista fără folos încă câteva zeci de ani în oceane şi mări sau să optăm pentru o cană de multiplă folosinţă, din material rezistent şi netoxic.
# Pentru paiele de plastic – refuzăm sau optăm pentru cele din hârtie sau aluminiu.
Foarte des, paiele de plastic din băuturile răcoritoare sau Latte sunt inutile şi atunci putem uşor refuza sau cere de la personalul localului să nu le adauge. Însă, dacă totuşi vrem să le folosim, încercăm să optăm pentru localuri în care se servesc băuturi cu paie din hârtie sau aluminiu.
# Pentru tacâmuri din plastic de unică folosinţă folosim containere şi recipiente din plastic dur sau sticlă. Personal, încerc să evit procurarea produselor ambalate în plastic, dar câteodată cumpăr produse când sunt ambalate în tip de plastic trainic, tipul 2 sau 5 și înțeleg că pot să le refolosesc pentru viitor.
# Pentru sticlele din plastic folosim sticlă de apă din sticlă sau cană de aluminiu.
Este simplu. De fiecare dată când începem o zi nouă, ne gândim ce putem lua de acasă pentru cumpărăturile care urmează să le facem în acea zi. Astfel, prin responsabilitatea noastră pentru produsele procurate şi recipientele folosite, putem influența direct producţiile viitoare de pe piaţă.
Avem deja un proiect de lege care susţine că utilizarea și comercializarea veselei din plastic va fi sancționată din 1 ianuarie 2021, fapt care presupune mobilizarea rapidă a populaţiei spre un consum cât mai sustenabil. Putem, însă, începe de astăzi să descoperim alternative prietenoase mediului şi să ne bucurăm împreună că suntem mai mult parte a soluţiei decât a problemei.
Mihaela Peştereanu, activistă Extinction Rebellion Moldova – XR Moldova
