Echipei #diez îi place să descopere locuri și lucruri noi în Chișinău. Cu această ocazie am pornit să explorăm istoria și tainele muzeelor din capitală. În acest articol veți afla toată istoria Muzeului Național de Arte Plastice din Chișinău, programul de lucru, prețul, dar și cum puteți ajunge acolo.
În prezent, Muzeul Naţional de Arte Plastice este găzduit în edificiul fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani. A fost destinat pentru instruirea fetelor din familiile nobile, iar clădirea a fost concepută în spiritul Renaşterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe.
Adresa: str. 31 august 1989, nr. 115
Transport: în direcția muzeului, dar și prin zonă, circulă autobuzele 11 și 20, microbuzele 101, 103, 125, 129, 138, 185 și 188, troleibuzele 2, 4, 7, 10, 11, 12, 16, 24, 25, 31, 32.
Casa de bilete: 022 245 245.
Program de lucru: marți-duminică, 10.00-18.00 (aprilie-octombrie) 10.00-16.30 (noiembrie-martie).
Prețul biletului: elevi – 2 lei, studenţi, pensionari – 5 lei, adulţi – 10 lei.
Intrare gratuită pentru:
# toate persoanele în ultimele zile de sâmbătă şi duminică ale lunii;
# copii preşcolari (până la vârsta de șapte ani);
# copii din instituţii rezidenţiale;
# copii în vârstă de până la 18 ani cu dizabilități, precum şi pentru persoana însoţitoare a acestora;
# adulţi cu dizabilități, precum şi pentru persoana care îi însoţeşte;
# delegaţii oficiale, precum şi pentru delegaţii cu caracter cultural;
# angajaţi ai reţelei muzeale naţionale, Ministerului Culturii şi instituţiilor naţionale din domeniul patrimoniului cultural;
# elevi şi studenţi care studiază în instituţiile de învăţământ artistic (arte plastice) şi membrii Uniunii Artiştilor Plastici;
# militari în termen ai Armatei Naţionale.
Ghidaj în limbile română/rusă:
# pentru copii din instituţii rezidenţiale şi militari în termen ai Armatei Naţionale – gratis;
# pentru elevi, studenţi – 30 de lei;
# pentru adulţi – 50 de lei.
Ghidaj în limbile engleză/franceză:
# pentru elevi, studenţi – 80 de lei;
# pentru adulţi – 100 de lei.
Pentru oricare din aceste activităţi grupurile pot fi formate din maxim 20 de persoane.
Site-ul muzeului: mnam.md.
Turul online îl puteți face AICI.
Astăzi, ca şi mai înainte, muzeul îşi completează fondurile prin achiziţii, transferuri şi donaţii. Dispune de 15 colecţii, un patrimoniu de artă naţională şi universală în număr de 39 de mii de unităţi expoziţionale, suprafaţa sălilor de expoziţie fiind de 800 m2. Operele de artă din patrimoniul muzeistic sunt grupate în cinci secţii: artă medievală şi creaţie populară, artă basarabeană şi contemporană, artă rusă, vest europeană şi orientală, scenografie şi artă decorativ-aplicativă.
Operele de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, numismatică şi artă medalieră, prin valoarea lor şi numele autorilor care le-au creat, permit formarea unei imagini clare asupra dezvoltării artelor plastice în ţară precum şi în întreaga lume începând cu perioada antică până la finele secolului al XX-lea.
În anul 1938, în cadrul unei şedinţe a Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia, Alexandru Plămădeală a lansat propunerea de a înfiinţa la Chişinău o pinacotecă municipală. Tot în acel an urma să se deschidă cel de-al zecelea Salon de Artă la care, în afară de artişti plastici – membri ai Societăţii de Arte Frumoase –, şi-au expus lucrările şi profesorii de desen de la diferite instituţii de învăţământ din Chişinău. Una dintre condiţiile de participare era ca lucrările, care urmau a fi selectate de un juriu special format, să fie donate pentru viitoarea Pinacotecă. Astfel, din cele 291 de lucrări expuse în cadrul acestui salon au fost triate 128. La ele s-au mai adăugat încă 21 de opere-donaţii particulare. Mai târziu, la solicitarea lui A. Plămădeală, Ministerul Culturii şi Artelor din România a transmis pentru Pinacoteca din Chişinău 12 opere de artă.
În 1941, colecţiile Muzeului au fost evacuate în or. Harkiv (Ucraina). Astăzi, cu regret, nu cunoaştem aproape nimic despre soarta acestora, fiind, probabil, distruse sau înstrăinate în timpul strămutărilor. Începând cu anul 1944, Muzeul Republican de Arte Plastice îşi reîncepe activitatea în unul dintre cele mai fastuoase edificii din Chişinău – „palatul” lui Vladimir Hertz, construit între anii 1903-1905. Acest edificiu reprezintă o adevărată capodoperă arhitectonică, construit în stil baroc vienez, cu o deosebită bogăţie ornamentală atât în exterior, cât şi în interior.
În 1957 muzeului i-a fost transmisă şi casa avocatului M. Kligman, amplasată în imediata apropiere de prima. Aceasta din urmă a fost construită la sfârșitul secolului al XlX-lea în stil neoclasicist.
Din 1988 sediul principal al Muzeului casa Hertz a fost închis pentru restaurare, iar sălile din casa lui Kligman au fost reamenajate ca depozite pentru păstrarea patrimoniului, scrie orașulmeu.
Începând cu anul 1989 şi până în prezent, activitatea Muzeului Naţional de Arte Plastice se desfăşoară în incinta clădirii de pe str. 31 August 1989. Tot în sălile acestui edificiu este organizată şi expoziţia permanentă a Muzeului. Acest monument de arhitectură a fost construit în anul 1900, după proiectul arhitectului A. Bernardazzi, în stil neoclasicist cu elemente gotice. Iniţial, aici a funcţionat liceul de fete „Principesa Natalia Dadiani”.
După reluarea activităţii în 1944, Muzeul continuă să-şi îndeplinească funcţiile sale specifice: colecţionarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural-artistic, în vederea studiului, educaţiei şi al recreării.
Mai jos vă prezentăm câteva exponate prezente în diferite colecții ale Muzeului:
# Colecţia de artă antică (monedă, sculptură, artă decorativă);
# Colecţia de artă medievală (icoane, obiecte de cult, carte veche);
# Colecţia de pictură moldovenească, sec. XIX-XX;
# Colecţia de grafică moldovenească, sec. XIX-XX;
# Colecţia de sculptură moldovenească, sec. XLX-XX;
# Colecţia de artă decorativă moldovenească (covoare, tapiserie, ceramică, obiecte de lemn, de sticlă etc.) sec. XX;
# Colecţia de pictură şi miniatură rusă, sec. XVIII-XX;
# Colecţia de grafică rusă, sec. XVIII-XX;
# Colecţia de sculptură rusă, sec. XVIII-XX;
#Colecţia de artă decorativă rusă, sec. XIX-XX;
# Colecţia de pictură şi miniatură vest-europeană, sec. XV-XX (Italia, Franţa, Austria, Olanda, Flandra, Anglia, Spania);
# Colecţia de sculptură vest-europeană, sec. XVIII-XX;
# Colecţia de numismatică şi medalistică (România, Germania, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Grecia, Belgia, Suedia, Elveţia, Ungaria, Egipt, Spania, Irlanda, S.U.A.), sec. XVI-XX.
