Echipei #diez îi place să descopere locuri și lucruri noi în Chișinău. Cu această ocazie am pornit să explorăm istoria și tainele muzeelor din Capitală. În acest articol veți afla toată istoria Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe din Moldova, programul de lucru, prețul, dar și cum puteți ajunge acolo.
Muzeul de Arheologie şi Etnografie al Academiei de Știinţe și-a deschis ușile pentru public în anul 1986. În prezent, Muzeul se află în centrul istoric al oraşului Chişinău, pe strada G. Bănulescu-Bodoni, în clădirea proiectată de renumitul arhitect Alexandru Bernardazzi în secolul XIX.
Adresa: strada Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 35.
Transport: în direcția muzeului, dar și prin zonă, circulă autobuzele 11 și 20, microbuzele 101, 103, 124, 125, 129, 138, 185 și 188, troleibuzele 4, 10, 11, 12, 16, 24, 25, 29, 32 și 35.
Număr de telefon: (022) 238 307.
Expoziția permanentă a muzeului este expusă în 10 săli cu suprafața de 350 m2. Toată colecţia muzeului cuprinde aproximativ 10 mii de exponate din fondul de bază și 800 de mii de obiecte expuse în fondul suplimentar. Expoziţia arheologică conţine aproximativ 3 000 de exponate, iar cea etnografică aproximativ 2 000 de obiecte.
Printre exponatele arheologice expuse în Muzeu puteți vedea obiecte începând cu perioada paleolitică, până la Evul Mediu.
# Exponatele Paleoliticului: oase şi articole de silex (topoare, ace, lame) găsite în peşteri de mică adâncime în apropiere de satele Brânzeni, Ciutuleşti (raionul Floreşti ), Buzdujeni (raionul Edineţ), Corpaci, Cosăuţi (raionul Soroca), Duruitoarea (raionul Râşcani).
# Exponatele Mezoliticului: lamă de cremene găsite lângă satele Brânzeni (raionul Edineţ) şi Vărvăreuca (raionul Floreşti).
# Exponatele Neoliticului: ceramică, obiecte de cultura, vase de lut.
# Exponatele Eneolitic: obiecte de cultură gumelnitică şi tripolă.
# Exponate din epoca bronzului: topoare şi buzdugane de paradă executate din rocă vulcanică, secerile, topoarele-celturi, armele şi vârfurile de sceptre turnate în bronz.
# Exponate din epoca secolului de fier: pietre funerare, ceramică şi alte obiecte găsite în cimitirul din apropierea satului Pârjolteni şi oraşul Şoldăneşti şi obiecte care fac parte din perioada geto-dacică, găsite în cetăţi lângă satele Calfa (raionul Anenii Noi), Butuceni (raionul Orhei), Hansca (raionul Ialoveni).
# Compartimentul etnografic reflectă gospodăria naturală a Moldovei de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX: unelte agricole, roata olarului, inventarul necesar pentru producerea vinului, unelte pentru prelucrarea plantelor tehnice (in, cânepă), a lânii. Se expun, de asemenea, războiul vertical de ţesut, covoare, scoarţe, ştergare decorative, costumul naţional românesc şi costume ale conaţionalilor noştri bulgari şi găgăuzi. În încheiere poate fi văzută macheta „Casa mare”, specifică românilor din Moldova, un obiectiv ce reflectă un întreg univers al spiritualităţii strămoşilor noştri.
