Adrian Băluțel este un tânăr activist civic, pasionat de politica externă și diplomație. Primul tânăr din Republica Moldova, deţinător al premiului Tânărul European al Anului 2016. Astfel Adrian încearcă să explice simplu de ce parlamentarii europeni ar amâna plata pentru asistența acordată Moldovei.
Context:
La 13 ianuarie 2017 Comisia Europeană propune acordarea Republica Moldova a unui suport de 100 mln de Euro (40 grant, 60 împrumut). Comisarul UE, Pierre Moscovici (el e om important), motivează asta prin necesitatea susținerii eforturilor Moldovei de a implementa reforme orientate spre stabilizarea situației în țară și rezolvarea vulnerabilităților. Mai simplu: UE oferă o doză de încredere că guvernarea de acasă chiar vrea să facă ceva bun. (Aici tot comunicatul)
Comisia Europeană propune să aloce acești bani prin intermediul mecanismului de Asistență Macro-Financiară, care este un mecanism pentru cazuri extreme al Uniunii Europene de Acordare a suportului țărilor partnere (Moldova e țară partener dacă ceva) care se confruntă cu o criză în balanța de plăți (are mai multe cheltuieli decât venituri; țineți minte bine partea asta, că revenim la ea).
Tot acest mecanism impune următoarele condiții pentru cei care primesc banii:
#1. Respectarea drepturilor omului (noi aici scârțâim, dar parcă e ok)
#2. Respectarea mecanismelor democratice. Adică un proiect de lege, de exemplu, trebuie să fie consultat cu societatea și partenerii externi, să primească avizul comisiilor parlamentare, Guvernului etc, să fie pus pe ordinea de zi din timp și să fie votat/ sau nu (da nu pe ascuns, ca la noi)
#3. Țara trebuie să aibă un acord cu FMI și un parcurs pozitiv de implementare (lumea spune că după ce s-a furat meleardu’ Moldova pare disciplinată)
Și încă un lucru, acordarea acestor bani trebuie să fie aprobată de Consiliul European și Parlamentul European (bani serioși, totuși).
Vedeți aici mai multe despre Mecanismul de Asistență Macro-Financiară.
Pe 13 ianuarie declarația a fost făcută, în aprilie Comisia da undă verde pentru acordarea banilor și pe 5 mai, în Parlamentul European apare un document de poziție (măricel) referitor la subiectul „dăm sau nu dăm Moldovei 100 de milioane”. În unul din amendamentele din acest document scrie clar că, dacă condițiile de acordare a banilor nu sunt întrunite sau principiile acordului de Asociere sunt violate, Comisia trebuie cel puțin temporar să suspende acordarea banilor (logic, nu?). Dacă aveți timp, citiți tot raportul aici.
Acum revenim la gâștele noastre. Tot pe 5 mai, în Parlamentul Moldovenesc (că altfel nu pot să-i zic) s-au înregistrat cu încălcarea tuturor regulilor posibile două proiecte de lege, primul privind sistemul de vot uninominal și al doilea privind sistemul mixt, iar aici o luăm pe rând.
#1. În primul rând, nici în cel mai aborigen sistem de guvernare nu se înregistrează două proiecte de lege pe unul și același subiect. Parlamentele funcționale lucrează, dezbat și găsesc compromisul, iar mai apoi apare un proiect de lege (nu invers).
#2. Dacă proiectul de lege privind uninominalul a fost făcut public și cel puțin s-au mimat consultările (a.k.a valuri în tazic), proiectul privind votul mixt nimeni nu l-a prea văzut în ochi.
#3. Niciunul din aceste proiecte nu a primit avizul Comisiei de la Veneția (președintele Parlamentului jura că nu face niciun pas până când oamenii importanți de acolo nu zic ce cred despre schimbarea sistemului electoral).
În consecință, Parlamentul Republicii Moldova a încălcat două din cele trei condiții fundamentale de acordare a Asistenței Macrofinanciare pentru Republica Moldova.
Parlamentul R.M. a violat dreptul la informare a cetățenilor când a trecut pe furiș, neconsultat și neavizat de nicio structură un proiect de lege de imporanță majoră pentru țară. La fel, Parlamentul a călcat în picioare orice mecanism democratic de adoptare a unei legi.
А теперь, внимание вопрос:
Cine se face vinovat de faptul că Parlamentul European a decis suspendarea acordării asistenței de 100 de milioane de Euro pentru Moldova?
#1. Opoziția în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase
#2. Andrian Candu, Igor Dodon, Iurie Leancă și toți cei care au pus umărul ca un asemenea proiect de lege să fie votat în așa hal.
P.S: De ce este extrem de gravă suspendarea asistenței macro-financiare din partea UE? Amintiți-vă că acești bani trebuiau să acopere criza în balanța de plăți (pentru că Moldova cheltuie mai mult decât câștigă). Nerezolvarea crizei balanței de plăți înseamnă că Guvernul va trebui fie să renunțe la programe sociale, de modernizare a infrastructurii, majorarea pensiilor și salariilor, fie să împrumute bani din alte părți, cu condiții mult mai puțin avantajoase, ceea ce, în consecință, înseamnă că vom fi datori cu mai mulți bani.
Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat cele ale redacției #diez.
