Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai se găseşte un tărâm mioritic – Republica Moldova, o țară cu un potențial turistic bogat, dar încă necunoscut. Pentru a scoate la iveală și a prezenta în toată splendoarea alte locații încă necunoscute, dar care merită să fie vizitată de locuitorii din țară, dar și turiștii din străinătate, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a organizat concursul cu tema: „Tehnici moderne de promovare a turismului rural, în contextul DCFTA / ZLSAC”.
Astfel, în afară de cunoașterea oportunităților oferite de implementarea DCFTA, ediția din acest an este organizată sub “egida” potențialului de promovare și de dezvoltare a turismului, luând în considerare faptul că turismul rural este identificat ca fiind una dintre sursele posibile de dezvoltare economică a țării.
Peste 20 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani, au participat la o serie de seminare tematice, iar la final a avut loc competiția publică unde juriul a selectat cinci învingători care vor avea posibilitatea să participe la o vizită de studiu în Cehia.
Iată care sunt prezentările celor cinci tineri:
#I. Doina Sîrbu a locuit mai bine de 8 ani în Italia, dar a hotărât să se întoarcă în țară pentru că doar aici se simte cu adevărat acasă. Satul Mingir este localitatea sa de baștină pe care ar dori ca să o cunoască și alții. Pentru turiștii care ar veni în acest sat există mai multe posibilități de relaxare. Fiind instruiți și echipați corespunzător, aceștia pot să meargă la vănătoare sau pot alege pescuitul sportiv.
De ordinea din regiune are grijă o patrulă unică instituită în Mingir – „Garda Populară”, condusă de o femeie, Sîrbu Svetlana.
Pe două hectare, între două iazuri au fost plantați salcâmi și urmează să fie creată o zonă de agroturism. Sala de nunți/ restaurantul din sat vă pune la dispoziție meniul cu bucate tradiționale. De asemenea, doritorii pot lua cu ei mâncare la pachet. La unul iazuri este cu adevărat o zonă de agrement cu foișor, căsuțe și posibilitatea de a pescui.
Muzeul de istorie din localitate vă oferă posibilitatea de a vedea și proba utilajele strămoșilor sau chiar de a experimenta prin a țese un covor.
Iarna iazul înghețat devine o adevărată „terapie de corp” pentru amatorii de senzații tari.
De asemenea, doritorii pot gusta din ciuperci la grătar, vin fiert pe malul Prutului. Pentru turiștii în sat sunt traducători de limba engleză, fraceză, italiană și germană. De asemenea, în sat sunt mai multe stâni unde turiștii pot veni și procura produse direct de la producător sau dacă se lasă provocați pot participa la mulsul căprilor.
#II. Nicolae Pascaru este tânărul care doreşte să facă din „Vila cu parc Mîndîc” de la nord un loc de întâlnire pentru turiştii străini. Acum aceasta reprezintă un monument de arhitectură peisajistică plină de mister care ar deveni o atracție turistică de mare popularitate pentru turişti.
A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de către boierul de origine polono-armeană Ohanovichz. Parcul acestei vile a fost construit pentru a o impresiona pe amanta acestuia. Ea trebuia să vină din Polonia pentru a face cunoştinţă cu moşia boierească. Nicolae povesteşte că oamenii ar fi atraşi faţă de acest obiectiv turistic pentru că în jurul lui circulă foarte multe legende.
Una dintre ele spune că în moşie există un cimitir în care au fost profanate mai multe morminte. Din această cauză ar fi decedat şi fiica boierului. O altă legendă interesantă circulă despre cele 5 intrari ale vilei. Acum se cunosc doar două dintre acestea, 3 sunt încă secrete.
„Consider că pentru turiştii străini care vizitează Republica Moldova descoperirea acestor intrări secrete ar fi un lucru foarte curios. Se ştie că boierul nu ieşea niciodată pe aceeaşi uşă pe care a intrat anterior. Astfel, acei turişti care vin în Moldova pentru a culege poamă sau pentru vizita o stână, ar fi nespuşi de entuziasmaţi să afle despre asemenea locuri. Mai ales că această vilă a fost construită de arhitectul Alexandru Bernardazzi, deci poate fi considerată o capodoperă arhitecturală. Vila cu parc Mîndîc te întoarcă cu 100 de ani în urmă şi-ţi oferă posibilitatea să te întorci în trecut.
# III Cristian Şchiopu vede Moldova turistică prin exploatarea turismului la nivel regional. „Deşi, ca stat suntem vizitaţi de mai multe ori pentru vinăriile şi pivniţele noastre, am putea promova şi alte obiective turistice: cum ar fi conacurile nobilimii de pe timpuri şi a negustorilor bogaţi. Majoritatea acestor conacuri cum ar fi Conacul boierului Pomer din Ţaul, au fost construite în secolul XIX-XX, deci au peste 100 de ani şi aproape că toate sunt adiacente unor rezervaţii naturale şi parcuri care merită a fi vizitate. Parcul din Ţaul, cu o suprafaţă de 60 de hectare poate constitui şi un obiectiv potrivit pentru organizarea unor evenimente publice atractive pentru turiştii europeni” consideră Cristian.
Tânărul ține să menționeze că trebuie să gestionăm monumetele istorice cu precauţie şi grijă şi să oferim un plan comprehensiv şi practic datorită căruia am putea să salvăm monumentele istorice împotriva prăbuşirii şi să investim transparent banii în aceste obiective.
Pe lângă renovare este nevoie şi de promovare pe reţelele de media a acestor clădiri. Ele trebuie vizitate şi savurate de către turişti. Practica unor state demonstrează ineficienţa unor restaurări şi renovări de monumente istorice o dată ce acestea sunt vizitate de doar 100 de turişti anual.
#IV Dumitru dorește ca în următoarele șase luni să transforme dealul Bălănești într-o marcă a Moldovei ce va găzdui diferite evenimente culturale pe viitor. „De satul Bălănești se știe că a fost fondat de cei trei haiduci Tudor Bălănescu, Miron Molănescu și Pănăescu care au găsit „ripa” dintre dealuri prielnică pentru trai și au folosit-o ca ascunziș, numind dealul cel mai înalt în cinstea celui mai bătrân: „Chișcul lui Miron”. Această legendă aș dori să ajungă la urechile fiecărui locuitor din Moldova” spune Dumitru.
Pentru a spori interesul față de această destinație turistică, el intenționează să organizeze un eveniment prin care ar atrage cât mai multă lume să descopere dealul. Câteva puncte de reper despre desfășurarea acestuia le urmăriți mai jos:
# Organizarea evenimentului istorico-cultural cu denumirea „Calea Haiducilor” în primăvara anului 2017
# Începerea călătoriei de la Chișinău cu 2 opțiuni: parcurgerea pe jos prin toate localitățile Raionului Nisporeni până la satul Bălănești 80 km sau transport până la Ciorești și restul distantei pe jos 15 km
# Integrarea sponsorilor și a taxei de participare de 150 lei per oaspete ce include pachetul (pelerina, potcoava, diploma și festivități în cadrul evenimentului)
# Implicarea Primăriei locale și municipale , ONG-urilor , voluntarilor, persoanelor băștinașe.
De asemenea, Dumitru spune că ar putea promova această destinație turistică și peste hotarele țării. Realizarea acestui lucru se poate face prin imprimarea broșurilor de informație despre acest loc prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare.
# V. Cătălina Ionașcu a vent în fața juriului cu un filmuleț despre Lavender CAMP Village, un proiect prin care câmpurile lavandă de la Cobusca Noua ar deveni un punct de atracție pentru turiști. Cristina a creat și un site aici.
„Prin acest proiect dorim să valorificăm acest câmp pentru o perioadă mult mai îndelungată, ținând cont de faptul că festivalul Laveder Fest se bucură de o popularitate destul de mare în rândul oamenilor. Dacă vom organiza tabere cu tematice, acestea vor fi mult mai ample și mai cuprinzătoare. Pe lângă acest lucru sunt convinsă că după implementare, acest proiect va avea continuitate cel puțin la nivel local” ne mărturisește Cătălina.
De asemenea, tânăra susține că acest CAMP ar oferi turiștilor acele motive pe care aceștia le caută atunci când sunt doresc să călătorească: mâncare interesantă, oameni noi, locuri neobișnuite și distracție.
În prezentarea sa, Cătălina a creat niște personaje, inspirate din realitatea noastră care ar fi interesate pentru alți turiști. De exemplu, tanti Vasilița, femeia care povestește istorii interesante; nea Vasile, cel care cunoaște multe piese etno, tanti Lenuța femeia care gătește cele mai bune plăcinte și sarmale. Toate aceste personaje ar fi fericite să întâlnească turiștii vara, în anotimpul călătoriilor, în perioada 15 aprilie – 15 iulie.
Tânăra a mai oferit 10 motive de ce consideră ea că idee unui CAMP Lavender este una reușită. Printre acestea se regăsesc:
– tabăra ar mirosi feeric;
– ar fi un remediu bun împotriva insomniei;
– vindecă anxietatea , lucru dovedit științific;
– stimulează o funcționalitate mai bună a ficatului;
– lavanda curăță organismul de microbu;
– o zonă tematică este mult mai atractivă decât una obișnuită;
– uleiul de lavandă te protejează de insecte.
În aceste tabere sunt așteptați adolescenții, tinerele familii și toți cei care ar fi interesați de organizarea unui asemenea eveniment.
Obiectivul principal al acestei inițiative este de a educa tineretul, viitoarea generație de antreprenori, prin exemplificarea experienței statelor membre UE și modul în care pot să profite de oportunitățile și beneficiile oferite de aproximarea la UE.
În cadrul ediției precedente, studenții moldoveni au vizitat România, s-au întâlnit cu experți care le-au împărtășit tinerilor opinia lor cu privire la experiența României și lecțiile învățate în căile sale de aderare la UE, dar și despre beneficiile potențiale pentru Republica Moldova în procesul de armonizare la UE.
