Limba este un organism viu, iar un cuvânt rămâne viu atâta timp cât este rostit. Dăruiți viață cuvintelor de mai sus, nu le lăsați uitate. Ele trebuie rostite pentru a defini sensul lucrurilor pe care le poartă.
# Rărunchi – Cuvântul provine din limba latină de la renunculus, rinichi. Organ-pereche al aparatului urinar, situat (simetric) în regiunea lombară; rinichi. Parte interioară a corpului omenesc considerată ca centru al vitalității sau sensibilității.
# Alai – Cuvântul provine din limba turcă de la alay. Mulțime de oameni care însoțește o ceremonie, o persoană de seamă etc.; paradă, pompă. Suită care întovărășea sau întâmpina un domnitor. Mulțime de oameni care se ia după cineva. Cortegiu, suită, (înv.) ecpaiá, parádă, saltanát, tacî́m.
# Hodini – Cuvântul provine de la verbul a se odihni, care are rădăcinadin limba bulgară de la otdihna. A întrerupe temporar o activitate pentru a-și recâștiga energia, pentru a se reface; a se afla, a fi în repaus. A se reface prin somn; a dormi. A se potoli, a se calma, a se liniști.
# Clop – Cuvântul provine din limba maghiară de la kalap. Pălărie; spec. (sens curent) pălărie țărănească din fetru de culoare neagră, cu calota semisferică și borurile înguste.
# Colb – Cuvântul este un regionalism, praf, originea este necunoscută. Praf, pulbere. Fumăraie. Origine obscură. Pulbere fină de făină care se formează în timpul măcinatului și care se depune pe pereți și pe toate obiectele din moară; pospai.
