Organizația Națiunilor Unite, în parteneriat cu Biroul Național de Statistică, au prezentat pe 29 iulie 2016 profilurile statistice pe înțelesul tuturor ale 10 grupuri de fete și femei din Republica Moldova. Grupurile analizate locuiesc sau activează în medii socio-economice sau geografice diferite, se află în condiții speciale de sănătate, sunt active în viața politică și economică.

Profilurile statistice constată că gândirea stereotipică, intoleranța și rezistența frânează sau chiar uneori blochează realizarea pe deplin a potențialului femeilor și fetelor în Republica Moldova:

# Femeile vârstnice (6 din 10 vârstnice trăiesc la sate) au o viață mai lungă decât bărbații, dar cu o stare de sănătate mai precară, inclusiv pentru că nu au acces la servicii medicale corespunzătoare, ceea ce creează dependență de rude/prieteni sau de serviciile statului, și sunt supuse singurătății (4 din 10 vârstnice sunt văduve).

# Din 10 femei/fete cu dizabilități, 2 își păstrează 45-60% din capacitatea de muncă și 7 femei au 25-40% din capacitatea de muncă, 6 dispun de studii medii generale și de specialitate. Totodată, fiecare a 5-a este celibatară (fără familie) și este vulnerabilă, inclusiv pentru că 2 din 3 gospodării cu astfel de femei nu-și permit să consume carne sau pește nici măcar o dată la 3 zile și 1 din 4 gospodării nu are bani pentru medicamente necesare femeii cu dizabilități din familia lor.

dizabilitati1 (1) dizabilitati2 (1)

 

# 7 din 10 femei cu cazuri noi diagnosticate cu HIV sunt femei tinere de până la 39 ani.  Infectarea prin cale sexuală predomină, 6 din 10 femei HIV+ fiind infectate de partenerii lor. Femeile sunt descurajate să nască și nu li se păstrează confidențialitatea asupra statutului de persoană HIV+. Peste jumătate dintre ele mai suferă de hepatite virale, iar copiii lor, tot HIV+, nu ar fi acceptați în școli comune de 2/3 din respondenți.

hiv1 hiv2

# Majoritatea femeilor migrante în scop de muncă peste hotarele țării au studii superioare, de specialitate sau profesionale. 7 din 10 sunt femei tinere, 9 din 10 oferă resurse financiare familiei pentru consum curent, 6 din 10 au obținut experiență și abilități de muncă, ca rezultat al migrației. Totodată, 1 din 3 femei reîntoarse erau mai sănătoase înainte de a părăsi țara. Doar 1 din 5 femei migrante tinere (15-34 ani) au contract de muncă. Pentru fiecare a 3-a femeie migrantă în scop de muncă, s-a destrămat familia sau copiii au rămas fără grijă.

migratie1 migratie2

# Femeile din mediul rural au vârsta medie de 39 ani și durata medie a vieții de 74 ani. Jumătate au studii superioare, de specialitate sau profesionale, 6 din 10 femei lucrează pentru salariu și 4 pe cont propriu. Ele suferă de două ori mai des de boli cronice decât femeile din mediul urban, ceea ce necesită tratament continuu, iar o treime din ele renunță la vizita la medic, dintre care fiecare a 4-a pe motiv de lipsă de bani, cele mai afectate de sărăcie fiind sătencele care trăiesc preponderent din pensie.

rural1

rural2

Femeile și fetele rome – peste jumătate au studii primare, gimnaziale, profesionale sau superioare. Două treimi din femeile rome își apreciază sănătatea drept bună și foarte bună. Fiecare a 4-a este activă economic și fiecare a 6-a are un loc de muncă. Totodată, fiecare a 5-a a pierdut cel puțin o sarcină, doar 4 din 10 au poliță de asigurare, 8 din 10 nu se adresează la medic din lipsă de bani. 8 din 10 lucrează în sectorul informal.

rome1 rome2

# Femeile în economie și afaceri – din 10 femei ocupate, 3 sunt tinere (15-34 ani) și 6 în vârstă de 35-64 ani. 3 din 10 au studii superioare, iar 3 au studii profesionale sau de specialitate. 6 din 10 sunt ocupate în sectorul public. 3 din 10 au ocupații de înaltă calificare și 4 sunt lucrătoare și muncitoare calificate. Jumătate din femeile ocupate cu studii superioare sunt concentrate în regiunea Centru și Chișinău. Femeile ocupă doar 1 din 4 posturi de conducătoare de întreprindere. Din lucrătoarele pe cont propriu, doar o treime au studii superioare, profesionale sau medii de specialitate.

afaceri1 afaceri2

# Femeile în procesul decizional – fiecare al doilea conducător de toate nivelurile este femeie, din ele jumătate sunt de vârstă tânără și fertilă (15-44 ani). Din 10 femei conducătoare, 7 au studii superioare. Totodată, din 10 funcții publice deținute de femei, 2 sunt de conducere și 8 de execuție. femeilor le revine doar 1 din 5 funcții de demnitate publică (inclusiv 43% în autorități judecătorești și 29% în procuratură), o pătrime din funcționarii serviciului vamal sau apărare și securitate națională (armata). Din 10 respondenți, 3 consideră că femeile nu pot practica anumite profesii (din diferențe biologice) și 2 – că femeile nu sunt capabile să dețină funcții de conducere.

decizional1decizional2

Femei în poziții alese și numite – 6 din 10 conducători de toate nivelurile în administrația publică, învățământ, sănătate și educație sunt femei. Femeile ocupă în serviciul public 2 din 3 funcții de conducere și 1 din 3 funcții de conducere de nivel superior. Femeile au ocupat în 2014 o pătrime din primele 5 poziții în listele electorale (alegeri parlamentare) și între 23% și 35% din candidații la alegerile locale (de la primar la consilier local/raional/municipal). Doar 1 din 10 femei conducătoare de toate nivelurile face parte din legislatori, executiv, demnitari și conducători ai administrației publice. Femeile dețin doar fiecare a 4-a funcție de demnitate publică în ministere.  1 din 3 persoane are încredere sporită în femeile din Guvern și Parlament și fiecare al 4-lea respondent crede că femeile nu sunt promovate în posturi înalte.

alese1

Femei victime ale violenței. Pe parcursul vieții, 7 din 10 femei de 45-59 ani, 6 din 10 femei cu studii superioare au suferit de cel puţin una din formele de violenţă din partea partenerilor. 1 din 10 femei adulte (35-59 ani) au suferit de toate formele de violenţă din partea partenerilor. Mai mult de jumătate din femei au fost victime ale violenței psihologice. Fiecare a doua femeie victimă a suferit cazuri multiple de violență fizică. Fiecare a cincea femeie adultă (35-59 ani) a fost victimă a violenţei sexuale. Din 10 femei victime ale violenței din partea altor persoane, circa 5 au fost agresate de părinți, circa 3 – din partea fratelui/surorii.

Profilurile statistice au fost elaborate de patru cercetătoare, în baza analizei datelor oferite de Biroul Național de Statistică și din alte date oficiale și surse independente.

Produsele constituie un prim pas spre atingerea țintei de a spori semnificativ disponibilitatea de date de înaltă calitate, în timp util și credibile, dezagregate după caracteristicile relevante pentru contextul național – țintă inclusă în Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030. Agenda de Dezvoltare 2030 a fost adoptată unanim de toate statele membre ONU în septembrie 2015 și cuprinde 17 Obiective Globale, care-și propun drept scop să lupte împotriva sărăciei, inegalității și schimbărilor climatice.