Pe 16 decembrie anul curent se împlinesc 55 de ani de când primul disc de vinil a intrat în Biblioteca Națională a Republicii Moldova. În mai mult de jumătate de secol, audio-videoteca instituției numără 24.660 de discuri de vinil. La 50 de ani, un disc este, încă, unul tânăr, căci el trăiește în jur de 100 de ani, iar dacă este păstrat în condiții bune, chiar mai mult.
Pe rafturile Bibliotecii poți găsi viniluri cu melodii ale formației ABBA, albumele Mariei Tănase, arii din operă, Anastasia Lazariuc etc. Deși valoarea acestora este una inestimabilă, totuși o tentativă de a evalua costul nu este incriminatorie. Fiecare disc are înscris pe copertă un anumit preț, pe majoritatea scrie – 10 lei. Există unele ale cărui preț ajunge până la 60 de lei. Această estimare însă nu e una valabilă, deoarece angajații bibliotecii susțin că vinilurile nu au fost reevaluate niciodată din momentul depozitării lor.
Cele mai vechi discuri din videoteca Bibliotecii Naționale datează încă din 1980. Cristina Caterev este unul dintre angajații Bibliotecii Naționale care ne-a ghidat în lumea notelor înscrise pe vinil. Ea ne spune că videoteca dispune de mai multe tipuri de viniluri: viniluri clasice, viniluri pentru copii, viniluri din masă plastică, colorate, viniluri de buznar etc.
„Deși în timpul sovietic oamenilor nu le erau cunoscute noțiuni de marketing, totuși acesta exista în forme primitive. De exemplu, mai multe viniluri erau vândute ca suplimente ale unor reviste. Pe ele erau înscrise sfaturi pentru întreținerea frumuseții și sănătății”, specifică angajata.
Catalogul de depozitare a pieselor reprezintă singurul „fir al Ariadnei” atunci când dorești să găsești un vinil. Aici există discuri exemplare unice ce au fost aduse de la Depozitul Legal, și nu pot fi împrumutate pentru păstrarea patrimoniului național imaterial.
Lilia Bălan, șefa secției audiovideotecii de la BNRM, povestește că, deși ani mulți a lipsit interesul față de colecție, în ultima perioadă, tot mai mulți tineri au îndrăznit să le caute pentru a le audia. Femeia susține că acest lucru este meritul promovării vinilurilor în presă. De asemenea, organizarea unor serate cu tematici precum: jazz, rock, folk ar deveni noi metode de reanimare a discurilor. Pentru a face posibilă trecerea vinilurilor de pe raft pe pâlnia de rezonanță, biblioteca dispune de mai multe gramafoane. Există trei aparate noi aduse tocmai din Germania, dar și aparate din 1980, care sunt, încă, funcționale.
Audiovideoteca națională, locul unde se păstrează acum întreaga colecție de viniluri a luat naștere în 1960. Anii 90 au adus cele mai multe piese în colecție. Pe atunci mai mulți oameni iluștri din domeniul culturii și-au donat bibliotecile personale. Vinil cu vinil, astăzi biblioteca adăpostește și bibliotecile muzicologilor Serafim Buzilă, Zlata, Efim Tkaci, Serghei Pojar etc. Colecția sonoră conține muzică din toate genurile: clasică, populară, jazz, rock, blues, folk, muzică din filme artistice și muzică pentru copii.
Pentru a ne imagina diversitatea colecției ar trebui să ne închipuim o carte cu peste 24.000 de pagini, iar fiecare filă vociferează informație din toate colțurile lumii. Componența fondului de muzică scrisă pe viniluri este universală. Aici sunt repartizate pe diverse tipuri și țări. Cele mai cunoscute case de discuri din SUA, precum Columbia, EMI, Victor Sterea, Charlie Rich, United Artist Records, case de discuri din Franța – Pathe-Marcone, din Germania – Eterna au ajuns pe rafturile Bibliotecii Naționale, așteptându-și ascultătării. Există viniluri ce au fost produse de țări care astăzi nu mai există, de exemplu casa de discuri Supraphon din Cehoslovacia sau Melodia din URSS etc.
Astăzi discurile de vinil au devenit piese de anticariat. Cu cât acestea sunt mai rare, cu atât valorează mai mult. Cele mai scumpe discuri de vinil din lume sunt niște înregistrări rare ale trupei The Beatles. Există doar câteva în lume, iar unul singur este evaluat la 20.000 de euro. Doritorii de a redescoperi muzica vremurilor apuse, înregistrată pe vinil, o pot face de luni până vineri începând cu ora 9.00 până la 19.30, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Serviciul Audiovideoteca poate fi găsit în blocul II al BNRM, care se află la intersecția străzilor 31 august și Bănulescu Bodoni.
