Procurorii Anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au efectuat și astăzi percheziţiile la domiciliul fostului prim-ministru liberal-democrat Vlad Filat la casa acestuia de pe strada Drumul Viilor din Capitală. Aceasta este a 3-a serie de percheziţii la domiciliul fostului premier.
Perchezițiile de la casa lui Filat de pe strada Drumul Viilor din Capitală s-au încheiat după cinci ore de cercetare. Procurorii au plecat de acolo fără a da vreo declarație, cu câteva cutii mari și niște tocuri de arme. Cu o seară înainte, au avut loc descinderi și la locuința de pe strada Pirogov, de unde ofițerii de urmărire penală au plecat cu câteva plicuri.
Săptămâna trecută au avut loc descinderi la locuința acestuia de pe strada Pirogov și la Lăpușna, în locuința părinților fostului lider PLDM, Vlad Filat, de unde au fost ridicate mai multe documente.
Avocații lui Filat susțin însă că perchezițiile de ieri noapte și continuate astăzi, efectuate de către ofițerii Anticorupție sunt ilegale, întrucât deputatul Vlad Filat, având calitatea de deputat, încă beneficiază de imunitate parlamentară pentru alte acte procesuale repetate, cum ar fi percheziția repetată.
Vedeți mai jos textul integral al avocaților:
„În calitate de apărători, invocăm excepția nulității procedeului probator constând în efectuarea percheziției domiciliare (în temeiul art. 251 Cod de Procedură Penală, raportat la art. 70 alin. 3 din Constituție şi la art. 9-13 din Legea nr. 39 din 1994) de la data de 21 și 22 octombrie 2015 la domiciliul dlui deputat, Vlad Filat, întrucât acesta, având calitatea de deputat, încă beneficiază de imunitate parlamentară pentru alte acte procesuale repetate, cum ar fi percheziția repetată.
Textul Constituțional nu distinge, aşa încât Hotărârea Parlamentului nr. 172 din 15 octombrie 2015 nu mai poate fi folosită pentru efectuarea unei noi percheziții. Mandatul de percheziție poate fi emis doar în temeiul art. 125 şi următoarele din Codul de Procedură Penală, fiind necesară îndeplinirea condiției presupunerii rezonabile care să rezulte din probele acumulate sau din materialele activității speciale de investigații.
În cazul unui Deputat, acestea pot sta la baza cererii Procurorului General de ridicare a imunității. Or, motivele avute în vedere la data de 15 octombrie 2015 au condus deja la efectuarea unei percheziții şi la emiterea unui mandat de arestare.
Aşa fiind, o nouă percheziție trebuie să se bazeze pe motive noi, probe noi, care să fundamenteze presupunerea rezonabilă la care face referire art. 125 alin. 1 din Codul de Procedură Penală. Aceste motive trebuie prezentate procurorului general şi trebuie declanșată o nouă procedură de ridicare a imunității. Este ca și cum s-ar emite un nou mandat de arestare în baza aceleiași Hotărâri a Parlamentului.
Ținem să menționăm că sunt incidente dispozițiile cuprinse în art. 11 alin. 3, 12 şi 13 din Legea nr. 39 din 1994, efectuarea unei noi percheziții contravenind flagrant dispozițiilor legale. Textul de lege este neechivoc, procedura din Legea 39/1994 despre statutul deputatului în Parlament fiind clară în acest sens.
Având în vedere cele expuse deasupra, ne exprimăm îngrijorarea cu acțiunile Centrului Național Anticorupție, a Procuraturii Anticorupție și a Judecătorului de Instrucție ce le-a autorizat, care sfidează de o manieră gravă legea și buna desfășurare a procesului penal și a justiției”.
