Arta este o profundă exprimare a creativității umane, iar oamenii de artă sunt cei care aduc lumii un simț estetic. Mihai Prisăcaru, profesor în vârstă de 27 de ani, servește drept sursă de inspirație pentru elevii din Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Ion şi Doina Aldea-Teodorovici”.

„Fiecare copil este un artist. Problema este cum să rămână un artist şi după ce va creşte”, Pablo Picasso.

De mic copil se juca în culori și aceasta i-a trezit setea pentru frumos și dragostea față de artă în continuă creștere. Datorită mamei sale, care a studiat grafica și pictura, Mihai Prisăcaru a crescut în pas cu acest domeniu al culturii, iar îndrăgostindu-se de picturile lui Pablo Picasso, cel care a pus bazele cubismului, și de lucrările arhitectului Friedensreich Hundertwasser, a fost motivat să devină student al Facultății de Arte Plastice și Design, a Universității Ion Creangă, din Chișinău, pe care a absolvit-o cu succes.

Fiind în anul III de facultate și având 22 de ani, Mihai a fost curios să se simtă în pielea unui profesor și a hotărât să facă ore de arte vizuale pentru elevii din clasele a-ntâia – a zecea, de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Ion şi Doina Aldea-Teodorovici” și continuă să o facă până în prezent, acumulând șase ani de experiență.

01

 

Pentru că e în floarea vârstei, gășește mai ușor limbă comună cu elevii. „Încerc să-i îndrum spre calea artei, pentru că e o chestie frumoasă, care ne înconjoară și nu e obligatoriu ca fiecare dintre ei să devină pictor, ci să crească în ei un gust estetic care să-i ajute în viața de zi cu zi. Cele mai plăcute momente din această experiență sunt atunci când elevii noștri obțin premii la concursurile naționale și internaționale”, ne spune, entuziasmat, Mihai.

Aplică metode diferite de predare pentru a dezvolta creativitatea fiecărui copil și a crește în ei o personalitate cu opinie. „În cadrul orelor, utilizăm diferite tehnici de arte, dar mai mult mă bazez pe grafică, «fug de realitate», adică elevii mei nu fac realism în artă, deși ne străduim să respectăm programul școlar”, adaugă pedagogul.

02

 

Și dacă vorbim despre sistemul de învățământ din Republica Moldova, Mihai are o poziție fermă. „Trebuie revizuit programul de învățământ, în totalitate, pentru că sunt discipline de care copiii nu au nevoie. Soluția ar fi schimbarea unor oameni în conducere, înlocuirea lor cu niște specialiști mai tineri, cu o viziune modernă și mai deschiși spre metode noi de educație. Dotarea sălilor cu utilaje tehnice este pur și simplu necesară, pentru că lucrul practic are un impact semnificativ asupra gândirii elevului. Problema respectivă este una la nivel de mentalitate și nu doar oamenii de la conducere trebuie să răspundă de educația copiilor, ci și părinții lor, pentru că, dacă o să fie indiferenți față de ceea ce învață și ce practică copiii lor, atunci nimeni n-o să se ocupe de asta. Iarăși, facem o tangență cu metoda de educație din străinătate, părinții se implică nemijlocit în activitatea copiilor lor și îi mobilizează în așa mod, încât aceștia să crească în ei spiritul de inițiativă și dorința de o permanentă schimbare, schimbare spre bine.”

04

 

Totuși, în Republica Moldova este greu să faci artă. „Este puțin apreciată arta ce se face aici și totodată instrumentele necesare pentru ea nu sunt atât de accesibile și mai mult se întâmplă ca lucrările tinerilor artiști să rămână în posesia lor și aici se încheie orice posibilitate de creștere. Dacă cumva s-ar promova arta autohtonă, atunci aceste picturi ar putea fi procurate, ulterior oamenii de artă ar avea posibilitatea să continue lucrul pe care îl fac cu inspirație și nu ar fi nevoiți să-și caute un loc de muncă doar pentru ca să se întrețină, ci să poate investi în ceea ce le place să facă. Unica „artă” apreciată și cumpărată la noi în țară este cea din fața Teatrului Național „Mihai Eminescu”, cu părere de rău. E exact aceeași problemă ca și în domeniul muzicii.”

Pe lângă cariera de profesor, mai face design interior și grafică pentru diverși clienți, iar pentru viitor, tânărul ne spune că vrea să obțină „ceva” în domeniul designului interior. „Nu m-am gândit prea sus, ca să nu cad prea jos și dacă o să-mi creez un brand, atunci doar în Republica Moldova, pentru că vreau să schimb societatea de aici, vreau să o învăț să aprecieze frumosul”.

Printre artiștii autohtoni ale căror activitate Mihai ne îndeamnă să o urmărim sunt: sculptorul Valentin Vârtosu, graficianul Simion Zamșa, pictorii Victoria Cozmolici și Elena Samburic.

 

03

05

Untitled4

Untitled4

08

09

12

14

15

Veronica Railean