Cu aproximativ doi ani în urmă, în Moldova se lansa „Hai la țară”. Inițiatorul proiectului, Alex Gutsaga, începea să promoveze turismul rural ca mijloc de a descoperi autenticitatea culturii țării noastre. Astăzi, există peste 2.700 de locuri de cazare în satele moldovenești și deja 500 de turiști au acceptat provocarea de a merge la țară prin intermediul acestui proiect.
Cu ajutorul unui grant oferit de Programul „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană, proiectul continuă să se dezvolte, să diversifice opțiunile și serviciile prestate. Despre etapa actuală, dar și perspectivele pe care echipa „Hai la țară” le prevede am discutat cu Alex Gutsaga, directorul proiectului.
Ce înseamnă proiectul „Hai la țară” după cei doi ani de muncă?
În cifre: 270 de case, peste 2.700 de locuri de cazare în 70 de localități de pe ambele maluri ale râului Nistru. Am înțeles potențialul acestei ramuri a turismului și am încercat să o dezvoltăm. Anul trecut am obținut un grant oferit de Programul „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană. Acesta ne-a ajutat să organizăm o echipă cu care am mers zilnic prin toate satele. Am instruit echipa și oamenii de la sate, în același timp, am menținut site-ul proiectului. Acest lucru a durat un an. Am avut în rezultat 500 de turiști din 19 țări, 65 % fiind vizitatori din Moldova. Au venit turiști din SUA, Rusia, Germania, Ucraina, Franța, Spania și Italia.
De ce este important acest gen de turism pentru țara noastră?
Turismul este o ramură foarte vastă. Eu nu cunosc nicio altă ramură în Republica Moldova care ar avea un potențial atât de mare și atât de nevalorificat. În Georgia vin anual 5 milioane de turiști, în România – 7,8 milioane de turiști. În Moldova avem doar turism emițător, toate ofertele agențiilor de turism sunt pentru a pleca din țară. Am încercat să dezvoltăm aceste ramuri ale turismului. Lucrul acesta este posibil, deși legislația noastră nu ne permite să colaborăm cu agențiile de turism din țară.
Ce îi impresionează cel mai mult pe turiști?
Am vorbit cu fiecare turist care a călătorit prin intermediul „Hai la țară” și am fost plăcut surprinși să aflăm că toți s-au declarat foarte mulțumiți. La noi la țară, străinii s-au simțit oaspeți, nu turiști. Ei sunt marcați de ospitalitatea oamenilor, atitudinea lor. Turiștii au spus că în Moldova pentru prima oară nu s-au simțit ca o pungă de bani pe care mulți sunt tentați să o golească.
Cum sunt alese localitățile și casele-pensiuni?
Ca vicepreședinte al Asociației de Geografie și Etnologie „Egea Moldova” am un hobby să cunosc noi destinații, să găsesc oameni care colectează informații despre locuri interesante de la noi din Moldova. Contactăm primarii și adunăm toate resursele posibile dintr-o localitate pentru a găsi oameni care să se alăture proiectului nostru. De asemenea, între pensiuni deja este o mare concurență. Dacă vecinul a văzut că bunica de alături face bani adăpostind turiști, el intră, se înregistrează pe site, acest lucru e gratuit și, dacă întrunește condițiile necesare, își poate face și din casa sa o pensiune. Este o posibilitate de a câștiga un ban în plus. Și, cel mai important lucru care ne-a reușit nouă, fiind ghidați de Programul „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, este că acești oameni „au învățat să pescuiască, dar nu au primit pur și simplu un pește”.
Ce trebuie să aibă o casă din Moldova pentru a putea fi o pensiune de vacanță?
„Hai la țară” este proiectul care își propune să păstreze și să accentueze autenticitatea a tot ceea ce avem noi mai frumos. De aceea, casele simple, date cu var și decorate cu covoare autentice sunt mai solicitate decât casele cu reparație de tip european. Totuși, gazdele trebuie să le ofere oaspeților minimul de condiții sanitare: apă caldă, canalizare. În plus, este important să fie oameni de treabă, gospodari și primitori.
Ce face un turist în Moldova?
Italienii au venit, s-au plimbat cu bicicleta și le-a plăcut foarte mult liniștea de aici, le-a plăcut calitatea vinului și a vieții. Japonezii au venit și s-au mirat de mediul natural în care noi creștem animalele, legumele. Ne-au spus cu lacrimi în ochi: „Noi suntem săraci, voi sunteți foarte bogați”. Am înțeles că într-adevăr suntem bogați și trebuie să valorificăm ce avem.
Clima de la țară, vinul extraordinar, ospitalitatea oamenilor, folclorul, cântecele, dansurile – toate astea însumează ceva nemaipomenit. E ceva ce nu găsești la alte popoare. Această autenticitate care în alte țări se șterge și se uită, la noi este greu de dezrădăcinat. Această autenticitate, în alte locuri, nu e atât de puternic dezvoltată. Omul nostru nu se stimează dacă nu are propriul vin în beci. Avem potențial mare dintr-o triplă perspectivă: ce e de văzut, ce e de făcut și ce e de învățat.
Ce se întâmplă mai departe cu „Hai la țară”?
Ne dorim să lansăm un nou proiect care va fi integrat în cel deja existent. Este vorba despre oportunitatea de a face o listă de propuneri de activități, concepută de localnici, ca recomandare pentru turiști: plimbări cu barca, trasee pentru bicicliști, spre exemplu. Este un concept nou, întrucât peste tot găsești recomandări de locuri de cazare, dar nicăieri de activități concrete pe care ai putea să le faci. De asemenea, lucrăm la dezvoltarea părții tehnologice. Recent am introdus opțiunea care permite gazdelor să fie notificate prin SMS atunci când cineva rezervă un loc.
Cum promovați proiectul la nivel internațional?
Colaborăm cu Lonely Planet, iar recent am participat la o expoziție în Franța. Efectele nu sunt încă vizibile, dar sperăm că în următorii 3-4 ani vom crește.
Care sunt locurile mai puțin explorate la noi în țară?
În opinia mea, cea mai nedescoperită mănăstire rupestră din Moldova este cea din preajma satului Socola, Șoldănești. Are șapte etaje și e cea mai mare mănăstire rupestră din zona Nistrului în Europa de Est. Deoarece este foarte dificil să te ridici acolo, aceasta a rămas nedescoperită până în ziua de astăzi. Din manuscriptele grecilor, care datează cu secolul X, reiese că acestea serveau ca mănăstiri creștine. Nimeni nu știe de cine au fost construite, pentru care scop, și ce a stat în spatele acestei munci enorme.
În general, omul care n-a fost la Vadul-Rașcov, Japca, Socola, Rezervaţia „Poiana-Curătura”, nu cunoaște Moldova. Câtă lume știe despre faptul că Nistru este cel mai șerpuitor râu din Europa? Că el curge în toate patru direcții geografice – la Nord, Sud, Est și Vest.
Un alt lucru l-a spus chiar o bunică de la Văleni: „Dacă nu ai fost la Văleni și nu ai văzut pelicani, nu ești moldovean”. Mulți oameni din Moldova nu cunosc că noi avem pelicani, multe dintre specii fiind incluse în Cartea Roșie și nu există în altă parte decât la noi.
Localitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru sunt foarte frumoase și pline de istorie. Aici poți vedea Moldova autentică. La Japca, spre exemplu, avem una dintre cele mai vechi mănăstiri de maici din Moldova. Este unica mănăstire de maici care nu a fost închisă nici în timpul sovietic. La Hlinaia – avem tocmai 17 plaje de nisip curat. În satul Climăuții de Jos – străzile care arată ca și acum două-trei sute de ani. În satul Bursuc începe zona stâncoasă a Nistrului, care se termină la Țipova. Aici, Nistrul curge între „pereți” stâncoși de aproape 200 de metri. Zona este foarte populară printre cei care practică caiacul.
Satul Vadul Rașcov este, la fel, o perlă istorică a Moldovei. Curios este că Rașcov, în limba vorbită de daci, însemnă „Pungă cu bani”. În perioada medievală, aici era vama între Rech Pospolita și Moldova. Toate mărfurile din orient treceau anume pe aici spre Polonia. De asemenea, Vadul Rașcov este unica localitate din Europa de Est care are biserici a trei confesiuni diferite – o sinagogă, o biserică catolică și una ortodoxă. Și unul dintre cele mai mari cimitire evreiești din Europa de Est este situat la Vadul Rașcov.
O altă locație încântătoare este rezervația peisagistică Poiana-Curătura, care are un izvor înalt cu apă minerală. Din cauza conținutului sporit de sulf, piatra din jurul apei are proprietatea de a „crește”. Tot aici avem un conac boieresc distrus pe vremea sovietică. Au rămas doar beciurile care sunt construite astfel, încât ar putea rezista încă două mii de ani.
Goian este unicul sat din Moldova care se află pe o insulă. Este localizat în mijlocul rezervației Iagorlâc – loc perfect pentru pescari. În preajma localităților Molovata și Oxentea, Nistrul are mai bine de un kilometru în lățime. La Cioburciu găsiți adăposturi în copaci, chiar deasupra apei Nistrului.
La Purcari poți degusta vinuri excepționale, inclusiv de casă, cu un gust irepetabil. Sunt câteva dintre bijuteriile situate de-a lungul râului Nistru. În toate aceste localități există gospodării conectate la rețeaua „Hai la Țară”, unde poți găsi un adăpost într-o casă în stil tradițional, o gustare și un vin bun de casă.
∗∗∗
Ideea acestui proiect a apărut la o ediție de Startup Weekend Moldova. Întrucât persoanele care locuiesc la țară au o gospodărie mare și de cele mai multe ori nu folosesc toate camerele pe care le au, a apărut opțiunea de a le da cu chirie. Astfel, turiștii explorează locuri noi, iar bunicile câștigă un ban în plus pe lângă pensie. Toate camerele și casele disponibile le găsiți pe www.hailatara.md.
Acest proiect a fost realizat cu asistența Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Programul îşi propune să contribuie la promovarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin implicarea autorităţilor locale, societăţii civile, comunităţii de afaceri şi altor părţi interesate în activităţile de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor locale.
