Apeductul descoperit acum un an este lăsat în voia sorții, chiar dacă acesta datează din anul 1892 și reprezintă un vestigiu de importanță majoră. Cu toate acestea, mult promisul Muzeu al Apei nu a fost inaugurat, iar responsabilitatea de a-l realiza, este transmisă de la Primărie la Apă Canal, fără vreun rezultat.
În primăvara anului 2014, în timpul realizării unor lucrări de reconstrucție la intersecția străzilor Armeană și bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost descoperit primul sistem de apeduct și canalizare, care datează din anul 1892, fiind construit pe timpul celui mai longeviv primar al Chișinăului, Carol Schmidt.
Imediat după descoperire, angajații Agenției Muzeistice au afirmat că restaurarea colectoarelor este o strictă necesitate care nu poate fi amânată în nici un chip, iar lucrările trebuie demarate în regim de urgență. De altfel, se propunea și realizarea unui raport privind importanța acestor fântâni. Astfel, reieșind din grandoarea și importanța istorică a descoperirii, Apă Canal Chișinău a promis, în scurt timp, deschiderea unui Muzeu al Apei, care va îngloba toate artefactele găsite.
Descoperire arheologică de importanță majoră pentru cultura și istoria țării.
În ciuda faptului că tunelurile subterane reprezintă o relicvă istorică, obiectivele propuse nu au fost realizate nici până în ziua de astăzi. Astfel, Muzeul Apei rămâne a fi doar o idee frumoasă, care trăiește exclusiv pe hârtie, însă care, din păcate, nu a fost transpusă în realitate.
„Acum ne aflăm la etapa de proiectare, deoarece nu avem suficientă finanțare să transformăm ideile în ceva palpabil. Sperăm să primim niște granturi care vor facilita acest proces”, a declarat, pentru #diez, șefa serviciului de presă Apă Canal, Elena Danu.
Potrivit Directorului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, Ion Ștefăniță, lucrări de amenajare încă nu au avut loc. „Primăria prezentase acel concept jos, în Vatra orașului, unde, pe teritoriul Întreprinderii Spații Verzi, urma să fie amenajat un muzeu. Schița conceptului a fost prezentată de directorul Apă Canal, Constantin Becciev. Ba mai mult, se planifică să fie pusă în valoare o porțiune din apeduct la intersecția străzilor Vlaicu Pârcălab și bd. Ștefan cel Mare și Sfânt”, a afirmat Ion Ștefăniță.
În poza de mai jos, puteți vedea cum urma să fie amenajat muzeul, schița dată fiind prezentată de Apă Canal acum un an, când proiectul abia a fost întemeiat. Începutul a fost unul promițător, însă la momentul actual, responsabilitatea pentru implementarea acestuia este pasată de la angajații Primăriei, la cei de la Apă Canal și invers.
Descoperirea a servit drept galerie de acumulare a apei din mai mult surse, după care ea era distribuită în sistemul de apeduct al capitalei. Complexul muzeistic, trebuia să cuprindă prima stație de pompare, fântâna arteziană și galeria de captare a apei.
