(foto, video) Harmasar: Folk metal la patru ace interpretat la a doua semifinală POT Music

Harmasar patsani
Foto: Cei cinci viteji ai trupei Harmasar, PC: Harmasar/ Arhiva personală

Harmasar este numele unui colectiv, care interpretează un gen de muzică mai neobișnuit decât ceea ce ascultăm la TV sau la radio. Harmasar sunt 5 băieți, care doresc să transmită tuturor un mesaj de mândrie prin muzica pe care ei o intepretează – folk metal.

Echipa #diez i-a vizitat pe cei 5 viteji – Max Miller, voce/ chitară; Dan Bozu, chitară; Pavel Ungureanu, nai/ fluier; Ștefan Gîlcă, chitară bass și Mircea Grosu, tobe, pentru a vorbi despre evoluția băieților la capitolul folk metal în Moldova și care au fost schimbările prin care aceștia au trecut datorită concursului POT Music. #diez a avut marele noroc să asiste la o repetiție ca la carte a trupei Harmasar, astfel fiind primit cu căldură, discuții vesele și muzică bună.

#1. De ce ați început să cântați în stil folk metal?

Mircea: Acest gen de muzică, în primul rând, mă inspiră. Muzica noastră vine să amintească de vitejia, onoarea și demnitatea strămoșilor noștri.

Max: Îți trezește și mândrie.

Mircea: Exact. Poate că și retrezește conștiința națională. Strămoșii noștri au luptat cu diferite popoare, au creat tradiții specifice, au luptat pentru constituirea unei limbi frumoase, pe care o vorbim astăzi.

Max: Nu poți să-ți construiești viitorul fără să-ți știi trecutul. Cele ce s-au îmtâmplat, ne ajută să păstrăm amintirile, să le scriem pentru ca alții să le citească uneori. Sau să le cânte.

#2. Acum aproximativ un an și jumătate, echipa #diez a povestit despre existența unei asemenea trupe de folk metal pe nume Harmasar. Cum puteți descrie evoluția voastră din această perioadă?

Mircea: Ei bine, dacă la început eram o trupă de coveruri, preluam cântece din folclor, piese care conțineau elemente folclorice atât autohtone, cât și străine, le prelucram puțin și le adaptam stilului nostru, care, pe timpuri, consideram că era unic în țară, acum, am renunțat la aceste lucruri. Datorită faptului că formatul s-a schimbat, s-au schimbat și atitudinile noastre și un pic și genul pe care-l abordăm. Am putea spune că timp de un an și jumătate, ne-am schimbat considerabil. De asemenea, au avut loc schimbări de componență a trupei. Mai concret, a venit Dan în calitate de chitarist. Ne-a fost dat un imbold ca să creăm piesele noastre. Astfel, am început să abordăm stilul dat dintr-un alt punct de vedere.

Max: Nu vrem să spunem că avem un format mai academic, însă am început să abordăm cumva mai „cum se citește în cartea de istorie”. Astfel, considerăm că muzica noastră este o a doua șansă pentru persoanele, cărora, dintr-un motiv anume, nu le-a plăcut obiectul dat, să cunoască istoria.

Pavel: Există muzică curat folclorică. Ceea ce cântăm noi, se atribuie vitejiei poporului nostru și, într-un moment dat, îmbinăm folclorul cu muzica metal, iar în rezultat avem folk metal. Brutalitatea, pe care strămoșii noștri o abordau pentru ca să-și apere viețile, familia și țara, cel mai bine poate fi redată prin implicarea agestui gen de muzică.

 

Pavel Ungureanu
Pavel Ungureanu

#3. Max, tu deja al câtulea solist al trupei ești?

Max: Neoficial, al treilea. Însă, băieții spun că ne-am „oficializat” prin primul nostru concert din 7 septembrie 2013. Astfel, eu rămân a fi primul.

Ștefan: Probabil, până a venit Max, la noi a fost o perioadă de experimentări. Glumind, putem spune că muzica noastră de până atunci se putea de cântat la nunți. Serios vorbind, a fost o perioadă mai confuză, deși aveam careva repetiții și, eventual, mici concerte.

#4. Pavel, tu studiezi naiul deja de 13 ani. Îți pare cumva dificil ca tu, studiind mai mult muzica clasică și folclor ziua, să vii seara la repetiții și să cânți un gen mai brutal?

Pavel: Într-adevăr, studiez acest instrument deja de 13 ani, însă pe lângă studii muzicale, învățam și istoria, iar seara, acasă, obișnuiam să ascult muzică metal. Atunci, nu-mi imaginam că voi activa într-o formație de asemenea format, dar îmi doream acest lucru. Cunoștințele mele aprofundate în domeniul dat mi-au permis să fiu o parte a Harmasar-ului și, bineînțeles, să mă prezint la nivel cu băieții. Totuși, să interpretezi la nai ceea ce ei cântă la chitară nu este într-atât de ușor cum ar părea. La capitolul schimbări bruște dintre Academie și repetiții, nu e dificil. Profesorii mei, spre exemplu, activează în diferite genuri de muzică, precum jazz sau muzică ușoară, ceea ce din start pare un pic diferit de curriculă. Astfel, mi-a fost chiar de-o plăcere să abordez ceva mai diferit, iar plusurile erau că metal ascultam mereu, iar folclorul îl studiam în școală.

 

Mircea Grosu, tobe
Mircea Grosu, tobe

#5. Ați menționat că ați fost o trupă de coveruri. Acum vă puteți mândri și cu piesele voastre. Cum ați început, de fapt, să creați compozițiile proprii?

Pavel: La prima piesă, probabil, am stat și am muncit câteva luni. Au fost mii și mii de idei și variante cum ar trebui ea să sune, care ar fi melodia potrivită. Până la urmă, am ajuns la piese de care dispunem și nu avem de gând să ne oprim aici.

 

#6. Ce părere aveți despre cel mai tânăr membru al trupei voastre, despre Dan?

Mircea: Cu Dan mă văzusem într-o zi la bine cunoscutul punct de întâlniri, numit Asachi, și el m-a întrebat „Mai căutați chitarist?”, iar eu l-am întrebat „De ce, vrei să încerci?”, iar după o pauză a urmat răspunsul „Da, se poate”. Eventual, l-am luat să încerce. De la început i-a fost mai dificil cu cantitatea de materiale pe care trebuia să le învețe și, probabil, din cauza procrastinării lui, unii din noi aveau obiecții la adresa lui. În ajunul unui concert, însă, el a reușit într-un timp extrem de scurt să învețe materialul, a evoluat cu succes, nu a greșit de mai multe ori ca noi în timpul interpretării pieselor. Glumim! Astfel, el ne-a câștigat respectul, s-a încadrat bine în colectiv.

Pavel: Cel mai important e că are talent și îi place ceea ce facem.

Dan: Într-adevăr, îmi place ceea ce creăm noi.

 

Dan Bozu, chitară
Dan Bozu, chitară

#7. Care este evoluția voastră în cadrul concursului Powering Our Talents (POT)?

Mircea: Despre acest concurs am aflat de la vocalistul trupei Paralela 47, Alecu Mătrăgună, care a venit într-o zi la locul meu de muncă.

Ștefan: Citind regulamentul, am aflat că trebuia să ne înregistrăm cu o piesă de-a noastră din timpul repetițiilor. Noi nu aveam una la moment, dar am găsit o alternativă – să înregistrăm o piesă în timpul unui concert de-al nostru. Astfel, am înregistrat, am transmis și din câteva zeci de trupe care au aplicat la concurs, au fost selectate doar nouă, printre care și formația noastră.

Mircea: În acest moment, am rămas perplecși. Suntem mândri că, în pofida faptului că înregistrarea noastră nu era tocmai calitativă, am ajuns în semifinală și ținem să mulțumim pentru acest lucru celor care ne-au ales.

Ștefan: Am beneficiat de workshopuri, unde ne-au învățat despre modul de lucru al diferitor instrumente, cum se promovează corect o trupă.

#8. V-a schimbat POT în vreun oarecare mod?

Max: La nivel de persoană, nu m-a schimbat. La nivel de trupă, ne-a mobilizat, probabil, deși, noi ne pregătim intensiv înainte de fiecare concert. Acum, pare un pic mai dificil, pentru că a trebuit să reducem din programul nostru mare la doar 5 piese, care trebuie să demonstreze originalitate.

Pavel: În afară de faptul că ne-am mobilizat și organizat mai bine programul nostru, unii membri ai formației au obținut alte abilități. Spre exemplu, Ștefan a învățat cum se face o promovare mai bună pe rețelele de socializare și a lucrat intensiv la dezvoltarea paginii noastre de Facebook.

Mircea: În acest context, vreau să menționez că este foarte importantă delimitarea de funcții într-o formație. La noi în trupă, fiecare își cunoaște locul și, astfel, putem organiza mai rapid multe lucruri ce se referă la dezvoltarea formației noastre. Fiecare din noi muncește spre direcția în care el se pricepe.

 

Ștefan Gîlcă, chitară bass
Ștefan Gîlcă, chitară bass

#9. Voi delimitați muzica și repetițiile de relațiile de prietenie dintre voi?

Max: La noi muzica nu este pusă la nivel de serviciu. Între noi a fost și va rămâne muzica, ea fiind stimulul nostru. La serviciu tu mergi și primești un salariu pentru ceea ce faci, iar aici, în micul nostru studio de repetiții, noi primim plăcere din muzica noastră. Chiar de avem șezători ca între prieteni, oricum vorbim despre folk metal-ul nostru – acest element ne-a unit și ne va uni mereu. În plus, putem spune că deseori avem lipsă de timp liber – fiecare din noi sau lucrează, sau învață, iar când găsim o seară liberă pentru toți, ne dăm întâlnire aici, în studio și creăm ceea ce e al nostru.

#10. Max, întrucât studioul de repetiții e în curtea casei tale, cum se împacă folk metal-ul cu vecinii?

Max: Vecinii mei niciodată nu au avut obiecții la noi. Nu sunt sigur, e din frică, din respect sau din cauza că le place muzica metal. Spre exemplu, o vecină de-a mea are doi copii mici, însă niciodată nu mi s-a plâns de zgomote prea mari. Noi, în studio, am încercat să izolăm cumva pereții. Vom face tot posibilul ca să nu avem probleme de acest gen pe viitor.

#11. Dintre voi doar Pavel are studii muzicale? Ați dori vreodată să predați ore de muzică?

Dan: Eu am învățat chitară o perioadă scurtă, timp de un an și jumătate. În rest sunt autodidact.

Mircea: Eu, la fel, sunt autodidact la tobe. Consider că persoana care are o dorință mare de a studia, de a mânui un instrument și dispune de timp, poate să-și pună baze perfecte pentru a învăța la ceva. Mai ales că generațiile noastre beneficiază de zeci de mii de tutoriale la temă. Chiar de aș avea abilitățile de predare, probabil nu aș face-o. Dorești să devii toboșar, devino! Eu mi-am dorit acest lucru și o spun cu mândrie că sunt un toboșar autodidact.

 

Max Miller, voce și chitară
Max Miller, voce și chitară

#12. Am auzit că sunteți foarte mândri de un viitor concert al vostru!

Mircea: Da, avem un eveniment extrem de important. Iată de ce, concursul POT, dintr-o altă perspectivă, ne pregătește și moral, și la nivel de mobilizare pentru evoluția noastră în deschidere la concertul trupei românești Bucovina, una dintre cele mai bune formații de viking folk metal în opinia noastră. Bucovina ne inspiră extrem de mult în activitatea noastră și ne mândrim că am ajuns să deschidem concertul lor de pe 7 martie la Chișinău.

#13. Aveți vreun sfat pentru persoanele care fac folk metal?

Pavel: Sfatul meu e destinat tuturor: cu orice tip de muzică te-ai ocupa, fă-o cu plăcere.

Max: … iar cei care doresc să facă folk metal în Moldova – nu făceți, că deja sunt persoane care o fac! Glumim.

Băieții din Harmasar le urează succes colegilor lor de la semifinala de sâmbătă, 31 ianuarie. Concertul din cadrul concursului POT Music va începe la ora 18:00, fără întârzieri. De asemenea, poți vota pentru participantul tău preferat. Biletele de vot se vor oferi strict între orele 17:00 și 18:00. Nu ezita să vii și să votezi pentru Harmasar.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente