În cadrul rubricii “reporter” de la euronews, a fost elaborat un reportaj special despre regiunea separatistă Transnistria, în contextul evenimentelor ce au avut loc în Crimeea și se desfășoară în continuare în estul Ucrainei.

În reportajul euronews se relatează despre aspirațiile localnicilor în dependență de etnie, efectele conflictului de pe Nistru, existența unei identități transnistrene, economia regiunii, educație și respectarea drepturilor omului.

Transnistria visează la un viitor cu Rusia. Regiunea s-a desprins de Republica Moldova la începutul anilor 1990 și, cel puțin din punct de vedere legal, rămâne o parte din ea. De fapt, aceasta este o entitate separată, având o guvernare proprie, deși nu este recunoscută de niciun stat membru al ONU.

Majoritatea din cel jumătate de milion de locuitori dorește ca Transnistria să devină parte a Federației Ruse. Mulți chiar au și pașapoarte rusești. Acestea sunt opiniile unor locuitori ai Tiraspolului:

Serghei: „Personal, cred că e mai bine să rămânem cu Rusia, fiindcă îmi este mai ‘aproape’. M-am născut în Rusia și vorbesc în limba rusă.”

Ludmila: „Sunt pentru alăturarea la Federația Rusă. Nu cred că este doar opinia mea, ci și a multor tiraspoleni și chiar a întregii Transnistrii.”

Ludmila: „Desigur că sunt pentru Federația Rusă. Mulți pleacă în Rusia la muncă, își hrănesc familiile de acolo. Dar ce ne-a dat Moldova? Moldova nu ne-a dat nimic.”

Euronews amintește și despre războiul de pe Nistru din 1992, în care au murit sute de omeni până la intervenția armatei ruse, care și în prezent se află în regiunea transnistreană, numărând circa 1200 de trupe.

Astăzi conflictul este înghețat, iar impactul său se resimte. În Grigoriopol, inginerul pensionar Alexei Mocreac a condus reporterul la o fabrică de conserve închisă, la care obișnuiau să lucreze până la 3.000 de persoane. Dar separarea de Moldova a afectat economia Transnistriei, fabrica a falimentat iar persoanele au părăsit-o.

Alexei Mocreac: „Mulți au plecat în Italia, România, SUA, Portugalia. Majoritatea sunt în Rusia și Ucraina, mulți au neamuri și rude acolo.
Faptul că fabrica este distrusă este o tragedie. E foarte dureros când trebuie să le spui lucrurilor pe nume, că cei care poartă arma, au distrus și ei au prevalat. Au adus economia la podea, la zero.”

Alexei a luptat în conflictul din 1992 împotriva separatismului, alături de localnicii moldoveni. El visează la Europa, nu la Rusia: „Vreau să-mi văd nepoții liberi, să circule liber, precum am visat sute de ani, în spațiul european, spațiul care ne acceptă.”

Dar parlamentul din Tiraspol are alte planuri. Acesta cere recunoașterea independenței regiunii din partea Federației Ruse și a Națiunilor Unite, pentru ca ulterior să se anexeze Rusiei.

O problemă majoră în dezbatere este existența unei identități transnistrene. Pentru a afla dacă aceasta există sau nu, reporterul euronews a asistat la o repetiție a ansamblului “Viorica”. De ani de zile ansamblul a colectat cântece populare și dansuri tradiționale din satele din regiune.

Dirijorul ansamblului, Alexandru Galațan, a povestit despre rădăcinile muzicii populare transnistrene: „Și elementele, și melismatica, și linia muzicală, armonica, e aproape de muzica moldovenească.”

Ansamblul evoluează și în străinătate, dar din motiv că pașapoartele transnistrene nu sunt recunoscute peste hotare, ei le folosesc pe cele rusești, ucrainene sau moldovenești. Totuși, coregraful ansamblului “Viorica”, Boris Roznerița, consideră că între cele două maluri ale Nistrului nu există hotare: „Nu, nu există graniță, s-a făcut granița artificial, dar noi suntem un popor… cum se dansează moldovenește aici, așa se dansează și în regiunea Moldova din România.”

Marile afaceri, de asemenea, privesc spre est. Cunoscutul conglomerat “Sheriff”, care se presupune că ar avea legături cu interesele politice și de securitate ale Rusiei, acoperă o mare parte din sectorul privat din Transnistria, de la stații de benzinărie, la supermarket-uri și chiar un club de fotbal. FC Sheriff își permite să cumpere jucători din toată lumea, inclusiv din Brazilia.

Portarul echipei localnice, Dmitri Stăjilă, spune că scopul final este de a se alătura ligii din Rusia: „Cred că am putea evolua destul de reușit în Premier Liga rusă, dacă am ajunge acolo. Probabil că primul an nu ar fi atât de reușit, fiindcă mai întâi trebuie să te adaptezi la nivelul campionatului, dar în următorii ani clubul ar demonstra o concurență bună echipelor de top din RPL.”

Euronews a acceptat și o invitației din partea ministrului de externe al regiunii nerecunoscute, Nina Ștanski, care a relatat despre efectele economice negative pe care le are semnarea Acordului de Liber Schimb asupra Transnistriei: „Noul regim semnat de UE și Republica Moldova, în termen scurt ar duce la scăderea cu 60% a producției noastre industriale.”

Educația este o altă problemă delicată în regiune. Școlile cu predare în limba română sunt prinse la mijloc. În februarie, autoritățile transnistrene au confiscat salariile plătite profesorilor de către Guvernul Republicii Moldova, iar banii au fost returnați doar peste trei luni. În opinia directorului Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Ivocev, acest sechestru are legătură cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Reportajul se încheie cu evidențierea unei alte probleme răspândite în Transnistria, și anume respectarea drepturilor omului. Un caz particular este cel al familiei Eriomenco, în care Vitalie Eriomenco a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Autoritățile separatiste l-au acuzat pe Vitalie de spionaj, fiind forțat să-și recunoască vina, după ce miliția l-a impus să-și sape propriul mormânt sub amenințarea gloanțelor.

Miliția, sistemul judiciar, economia și comerțul, în multe sfere Transnistria are nevoie urgent de reforme profunde și complete, indiferent de viitorul său ca parte a Federației Ruse sau nu.

Săptămâna trecută, euronews a creat un articol despre dorința Transnistriei de a fi recunoscută de Federația Rusă și ONU, în care se relatează mai multe lucruri despre regiune cum ar fi: autoproclamarea independenței, recunoașterea internațională, demografia teritoriului, referendumul din 2006 și îngrijorările Uniunii Europene.