În contextul avansării R. Moldova în implementarea Agendei de e-Tranformare a Guvernului R. Moldova și pentru promovarea celor mai bune practici în domeniu, Centrul de Guvernare Electronică lansează o serie de interviuri și prezentări despre Agenda digitală a Europei și despre cele mai bune practici de guvernare electronică din cadrul statelor membre UE.
Interviu este acordat de către Dl. Frank Leyman, Manager Relații Internaționale, FEDICT, Belgia
#1. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?
F.L: În calitate de serviciu public federal, FEDICT definește și implementează strategia federală de e-guvernare.Folosește tehnologii informaționale și comunicaționale inovative (ICT) pentru a ajuta diversele servicii publice federale să își îmbunătățească portofoliul de servcii și să le adapteze astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor, agenților economici și funcționarilor publici. Spre exemplu, Fedict este implicat în construirea și dezvoltarea software-ului pentru cardul de identitate electronică (eID). Fedic dezvoltă de asemenea, noi servicii online destinate cetățenilor, mediului de afaceri și funcționarilor publici, și puse la dispoziție prin portalul federal.
FEDICT a construit instrastructura generală de back-office în beneficiul tuturor serviciilor publice federale. Accesul la rețea, Serviciile de Rețea și Instrastructura Publică Cheie sunt componentele principale ale acestei instrastructuri de back-office. Ne ocupăm de toate aspectele de securitate de back-office și ne asigurăm că oricine își poate construi și oferi serviciile (online) în cel mai bun mod posibil. Cu toții folosim identitatea electronică (eID) ca cheie de securitate pentru a accesa această lume. Fiecare minister își gestioneză propria bază de date (surse autorizate). Mai multe informații pot fi accesate la FEDICT Belgia
#2. Cât de Digital este Guvernul Belgiei? Folosește guvernul vostru intrumente ICT pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor?
F.L: 78% dintre belgieni sunt conectați și utilizează frecvent internetul, deci putem sune că societatea noastră este deja foarte digitizată. Acest lucru înseamnă de asemenea că serviciile guvernului trebuie să fie disponibile în format digital. Deci, toate agențiile guvernamentale tind să-și ofere serviciile online. Dar deoarece încă există o lege care ne obligă să oferim toate serviciile noastre și în format traditional, încă oferim ambele variante. Rațiunea este faptul că lipsa echipamentului ICT și/sau a cunoștiințelor nu pot fi un motiv de excludere. Încă nu ne aflăm la nivelul la care putem anunța “digitalul în mod implicit”, chiar dacă o parte din serviciile publice federale ar fi pregătite să facă asta.
#3. Ce servicii guvernamentale pot cetățenii și mediulde afaceri din Belgia să acceseze online? Și care este rata de asimilare a serviciilor electronice în Belgia?
F.L: Standardul de evaluare al e-Guvernului 2013 realizat de Comisia Europenă arată că 76% dintre serviciile noastre sunt disponibile online. Asimilarea este de aproape 100% în sectorul de business dar mai modestă în rândul cetățenilor. Vă invit să vizitați portalul nostru. Dacă veți accesa „serviciile online” veți fi redirecționați spre „MyBelgium.be”. Pe acest website puteți efectua o conectare unică prin e-ID. O listă extinsă a e-serviciilor va fi personalizată mulțumită combinației e-ID-ului și a infrastructurii federale de back-office. (nu e disponibilă încă în engleză).
Permiteți-mi să vă ofer câteva exemple ale celor mai populare e-servicii:
FAS: acesta este Serviciul Federal de Autentificare. Deoarece fiecare cetățean și rezident oficial are o identitate electronică, acestea sunt utilizate în mod constant pentru a accesa diferite servicii. La fel procedează și funcționarii publici. FAS efectuează autentificarea înainte de a permite accesul la osursă de autentificare sau alta. Astăzi avem 87 de consumatori diferiți care utilizează FAS și acceasează 413 aplicații. Înregistrăm o utilizare medie de 15mil/an. 56% dintre aceste acțiuni sunt legate de Ministerul de Finanțe.
Băncile Cross-road: acesta este un grup de servicii care sunt conectate unui domeniu anume. Cele mai mari sunt băncile Cross-road pentru securitate socială (CBSS) și banca Cross-road pentru Întreprinderi (CBE).
- CBSS: mai mult de 21 Mio de e-Declarații (cele mai multe dintre ele sunt cereri de aplicații; 806 Mio de e-Mesaje au fost schimbate; 225 de servicii electronice o utilizează pentru schimburi reciproce
- CBE: 1,5Mio companii și 1,2 structuri sunt înregistrate. Peste 200.000 de tranzacții de baze de date/zi (cu vârfuri de 400k/zi)
Taxa-pe-web: aceasta este o aplicație online pentru declarațiile de taxe. În 2013 au fost înregistrate 3,6 mio de declarații online.
#4. Belgia este membră a Uniunii Europene, iar UE promovează o Agendă de e-Guvernare complexă pentru a se asigura că cetățenii și mediul de afaceri din UE beneficiază de Piața Digitală UE. Ne puteți spune care sunt inițiativele cheie de e-guvernare ale UE care au implact asupra vieților personale și profesionale, ca cetățean al UE (în special cele de eID, interoperabilitate, strategie Cloud, proiecte preum Stork, PEPOL, etc.)?
F.L: Să aruncăm o privire asupra situației Belgiei:
Suntem o țară mică din centrul Europei. Dacă conduci două ore în orice direcție din Bruxelles, ajungi în altă țară.
Economia noastră face mult business în afara țării
Europa construiește Piața Unică Europeană, ceea ce înseamnă că granițele sunt îndepărtate. Foarte multă muncă de interoperabilitate trebuie să fie întreprinsă.
Am construit până acum un model federal.
Dacă privești îndeaproape, vei vedea că infrastructura ICT pe care am construit-o în sectorul public, arată ca o versiune mai mică a Europei: am construit o platformă comună însă toate entitățile pot să ofere propriile lor servicii local. Asta exte exact ceea ce face Europa. Contruiesc o platformă comună; se asigură că toate tările pot fi interoperaționale între ele; ne asigurăm că eID-urile noastre pot fi utilizate și recunoscute în toate țările UE, că putem răspunde e-Licitațiilor de afară, fără a fi nevoie să traducem documentele noastre legale, etc. Cea mai dificilă adaptare este alinierea celor 28 de legislații diferite.
Deci pentru noi impactul este tehnic mimin (suntem pregătiți UE). Ne bucurăm foarte mult să știm că Uniunea Europenă se inspiră după modelul nostru. Singurul lucru care trebuie făcut este traducerea și adaptarea serviciilor noastre web pentru utilizatorii din afara Belgiei.
Belgia participă la diferite LDP (Proiecte Pilot la ScarăLargă) ale UE
– STORK: proiect pentru interconectatea tuturor sistemelor eID din țările UE
– PEPPOL: proiect pentru interconectarea tuturor serviciilor de e-Licitații din UE
– epSOS: proiect pentru interconectatea tuturor sistemelor de e-Sănătate
– SPOCS: proiect pentru crearea online a companiilor în toate țările UE prin ghișee unice
– C4E: (Cloud for Europe): un proiect nou UE în jurul sistemului Cloud. Scopul acestui proiect este de a aduce laolaltă toate nevoile cloud în Sectorul Public și de a le aduce împreună în piață. Acest lucru ne va permite să negociem prețuri mai bune și să creăm un control și o protecție mai eficienă a datelor introduse în acel nor informațional. În mod indirect sperăm să ne permită să creăm o oferă de furnizori Cloud în UE (ceea ce astăzi nu este cazul). Belgia este interesată astăzi doar de Iaas, dar cele mai multe alte țări din UE țintesc spre Saas și mai sus. În funcție de cererea totală, lucrurile ar putea deveni deosebit de interesante la nivelul UE. Acest lucru poate fi doar în beneficiul utilizatorilor.
Deci UE promovează pe bună dreptate o abordare comună în rândul țărilor. Deci nu există absolut niciun motiv pentru care un singur Minister să joace acest joc singur din moment ce prețurile și nivelul serviciilor pot genera diferențe semnificative.
Permiteți-mi să mă opresc mai mult asupra proiectului STORK (barză). O barză este o pasăre migratoare care traversează granițele țării și care aduce bebelușii acasă (începutul Identității). Am considerat că acesta este un simbol frumos pentru un proiect de interoperabilitate transfronalieră eID. Am fost creativi în realizare aunui acronim din cuvântul STORK. Reprezintă Secure idenTity acrOss boRders linKed (identitate sigură în afara granițelor conectate)
Un exemplu practic al acestui serviciu atunci când se conectează la aplicația dumneavoastră web: imaginați-vă că ațidecis să permiteți clienților non-Moldoveni să acceseze serviciile dumenavoastră online. În mod normal, un cetățean moldovean ar folosi serviciul MPass pentru a se autentifica înainte de a putea plasa o comandă. STORK ar face acest lucru transparent pentru clienții din afara Moldovei. Aplicația dumneavoastră de web ar identifica imediat faptul că clientul a folosit un ID din afara Republicii Moldova. Sistemul ar transmite apoi două întrebări simple: „Din ce țarăești?” Și ”Cu ce instrument dorești să te autentifici?”. Cu aceste răspunsuri, STORK te va redirecționa în mod automat către autoritatea de certificare corectă corespunzătoare țării. O strângere de mână va avea loc la nivel local, iar rezultatul va fi trimis înapoi la tine. Dacă autentificarea este pozitivă, persoana va putea continua cu plasarea comenzii.Poate fi mai simplu de atât? STORK a rezolvat toate complexitatile a 28 de țări cu standarde tehnice, legislații, limbi diferite, etc. si îți oferă un proces uniform, ușor de utilizat pentru a include clienții din afara Moldovei.
Pe măsură ce Europa construiște Piața Unică Europeană, sunt sigur că veți fi de acord cu mine, că acest serviciu este absolut necesar și o prioritate. Gândiți-vă: “Orice faci, totul începe cu Identificare!”
Mai multe țări au implementat deja serviciile de Mobile ID (pe lângă standardul smartcard ID) și le utilizează fără nicio problemă prin STORK. Moldova trebuie doar să instaleze un PEPS (Serverul Proxy pan-European) în back-officepentur a permite tuturor (celor care sunt conectați la platforma de interoperabilitate din Moldova) să fie e-Conectați internațional.
Asta mă aduce la “interoperabilitate”. În Belgia am generat mari câștiguri în termeni de eficiență și costuri datorită implementării FSB (Federal Service Bus). Acesta este la fel ca platforma voastră de interoperabilitate sau ca X-Road din Estonia. Îți permite să îți organizezi mai bine sistemele informaționale în back-office, pentru a le proteja în mod comun și pentru a aplica aceleași reguli ale utilizării bazelor de date din sectorul public. Asta nu înseamnă că ministerele noastre nu pot dezvolta propriile lor servicii web așa cum doresc. Din contră, oferă în mod specific această flexibilitate. Aceasta a fost o grijă în Belgia când am început proiectul FSB, dar foarte curând au văzut avantajele acestei abordări standardizate de back-office. Oriunde merg și vorbesc în afara țării, pentru foarte mult timp explicând beneficiile unei platforme comune de interoperabilitate, combinată cu o ofertă foarte flexibilă de front-office. UE implementează același tip de concept pentru a activa Piața Digitală și strategia sa de e-guvernare europeană. Deci este bine că Moldova s-a aliniat deja în acest sens.
#5. La ce nivelcredeți că se află acum Moldova în implementarea Agendei de e-Guvernare?
F.L: Nu cunosc suficiente detalii despre situația Moldovei pentru a oferi un răspuns sincer. Ceea ce știu este că există o echipă tânără foarte bună care se ocupă de e-Guvernare, și care este foarte dornică să învețe de la alții și să implementeze mai bine și mai eficient în Moldova.
Observațiile dumneavoastră cu privire la eforturile Moldovei de a ajunge din urmă prin Semnătura Mobilă (Mobile eID), Platforma MCloud, MPay – portalul de plăți electronice, Platfroma de Interoperabilitate.
Prima dată când am intrat în contact cu Moldova a fost prin Banca Mondială, unde am susținut un workshop despre negocierea unui PPP cu un operator de telefonie mobilă. Înainte de a mă alătura la FEDICT, am lucrat pentru Telco, în industria IT și smart Card. Deci cunosc foarte bine modul lor de operare. Cu experiența noastră belgiană în eID am putut completa puzzle-ul pentru a-i asista pe colegii moldoveni în pregătirea negocierilor lor.
Dacă mă uit acum la ce a fost negociat și la serviciile mobile care sunt oferite astăzi, pot doar să îi felicit pentru mișcarea lor strategică nemaipomenită.
Moldova a înțeles foarte bine nevoile țării, a ținut cont de limitările (bugetare) cărora a trebuit să le facă față și au reușit să creeze un parteneriat cu o companie high-tech care este dornică să îi însoțească pe termen lung. Un telefon mobil nu mai este Hype, ci mai degrabă un bun folositor. Moldova a trecut pe bună dreptate direct la Semnătura Mobilă (și nu la standardul smartcard ID).
Între noi, Belgia privește acum spre experiența Moldovei pentru a evalua posibilitatea lansării Mobile ID ca o metodă alternativă de autentificare online
#6. Care sunt cele mai importante lucruri pe care autoritățile moldovene ar trebui să le ia în considerare pentru implementarea Agendei de e-Guvernare,ca parte aAgendei UE de e-guvernare?
F.L: Respectareastandardelor UE utilizate în mod obișnuit (non proprietary și cât mai deschis posibil).
Respectarea valorilor UE, precum respectarea vieții private, deschiderea față de cetățeni și industrie, respectarea confidențialității atunci când este cazul.
Să fie modular în construirea infrastructurii. UE construiește o platformă și un set de module care pot fi utilizare pentru toate serviciile.
